Louis Vuitton deschide la Shanghai primul său magazin de mobilă articole pentru casă

Louis Vuitton şi-a anunţat vineri intenţia de a deschide la Shanghai un magazin specializat pe mobilier şi articole de uz casnic, o premieră pentru brandul francez de lux care încearcă să îşi extindă oferta dedicată clienţilor chinezi înstăriţi, transmite Reuters.

Viitorul showroom, accesibil numai pe bază de programare, va fi inaugurat luni într-o vilă istorică amplasată în apropiere de Nanjing Road, principala zonă de shopping de lux din capitala financiară a Chinei.

Într-un comunicat de presă, Louis Vuitton, parte a grupului LVMH, a precizat că acest showroom va fi testat timp de mai multe luni şi, dacă va avea succes, va deveni un magazin permanent.

Jurnaliştii care au beneficiat de un tur al magazinului înainte de inaugurare au constatat că articolele nu aveau afişate preţurile, însă un angajat a dezvăluit faptul că un scaun suspendat conceput de fraţii Campana are un preţ de cost de peste 700.000 de yuani (97.860 de dolari).

Găsirea de noi zone de creştere, în special în rândul consumatorilor înstăriţi, devine din ce în ce mai importantă pentru mărcile de lux în China, în condiţiile în care cheltuieile pentru articole de lux sunt presate de restricţiile impuse din cauza COVID-19, de declinul pieţei imobiliare şi de incertitudinile economice.

Louis Vuitton a mai încercat şi luna trecută să îşi extindă oferta pe segmentul lifestyle în China, când a deschis un magazin în oraşul Chengdu, din sud-vestul ţării, care include un spaţiu expoziţional şi un restaurant.

„LMVH încearcă să se repoziţioneze ca o marcă de lux contemporană prin intrarea pe noi segmente care rezonează cu consumatorii chinezi dinamici din Generaţia Z şi Milenialii”, a apreciat Bobby Verghese, analist la firma de consultanţă GlobalData, potrivit căreia vânzările pe segmentul mobilă şi articole de uz casnic din China vor ajunge la 782 de miliarde de dolari în 2026.

Verghese consideră că articolele de uz casnic sunt un pariu bun pentru Louis Vuitton, în special în China.

„Spre deosebire de predecesorii lor, care puneau accent pe viaţa privată, imigranţii digitali din Gen Y şi nativii digitali din Gen Z nu se opun la afişarea stilului lor de viaţă pe social media. LMVH intenţionează să profite de avantajul primului sosit”, a spus Bobby Verghese.

#mobilă #magazin #shanghai #Louis Vuitton

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.