Lovitură în moalele capului pentru Putin! Ucraina a recunoscut Republica Icikeria ca un „teritoriu ocupat de Rusia

Rada Supremă, parlamentul unicameral al Ucrainei, a recunoscut Republica Cecenă Icikeria ca fiind un teritoriu ocupat temporar de Rusia și a condamnat genocidul comis de Moscova împotriva poporului cecen, relatează Ukraîinska Pravda.

„Rada a sprijinit recunoașterea Republicii Cecene Ichkeria ca fiind ocupată temporar de Federația Rusă și condamnarea genocidului poporului cecen”, a anunțat pe Telegram deputatul Yaroslav Jeleniak de la partidul Holos („Voce”).

Proiectul legislativ stipulează că Ucraina nu mai recunoaște ocuparea teritoriului Icikeriei de către Rusia și cataloghează regimul existent pe acest teritoriu ca fiind unul de ocupație.

Ucraina cere de asemenea statelor membre ONU și organizațiilor internaționale să investigheze crimele rusești din Icikeria și să-i aducă pe cei responsabili în fața justiției, precum recunoașterea țării ca fiind una ocupată de Rusia.

Sute de mii de civili morți în timpul războiului din Icikeria

Se estimează că între 1994 și 1996, în timpul primului război cecen, între 30 și 100.000 de civili au fost uciși de forțele armate ruse. Conflictul s-a încheiat cu victoria separatiștilor și recunoașterea independenței regiunii.

Unele estimări plasează numărul soldaților ruși uciși în conflict la 80.000 însă oficial Rusia recunoaște pierderea a doar 5.500 de militari. În ciuda tratatului de pace, serviciile speciale ruse l-au asasinat pe primul președinte al Icikeriei, Djohar Dudaev.

În 1999, sub pretextul „protejării civililor”, Rusia a început un al doilea război cu Icikeria și a ocupat țara. Războiul de gherilă în țară a continuat până în 2009.

Rusia a declarat Icikeria „subiect al Federației Ruse” sub numele de „Republica Cecenă” iar Ahmat Kadîrov a devenit conducătorul regiunii.

După asasinarea acestuia, el a fost înlocuit de fiul său, Ramzan, în prezent unul dintre cei mai loiali aliați ai președintelui Vladimir Putin.

În data de 5 octombrie Ramzan Kadîrov a anunțat că Putin l-a avansat în grad pentru a doua oară în ultima jumătate de an, în semn de recunoștință pentru contribuțiile aduse „operațiunii militare speciale” pe care liderul de la Kremlin a declanșat-o la sfârșitul lunii februarie.

Voluntari din Icikeria s-au înrolat pentru a lupta de partea Ucrainei în război însă numărul lor este necunoscut.

#ocupatie #soladti #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.