Lovitură pentru admiratorii luxului! Criza gazelor pune pe brânci BMW și toată industria auto

Bayerische Motoren Werke (BMW) explorează noi investiţii în energie solară, geotermală şi hidrogen, a anunţat luni directorul de producţie Milan Nedeljkovic, avertizând că interzicerea importurilor de gaz rusesc va bloca industria, transmite Reuters.

Potrivit sursei citate, în anul 2021, gazele naturale au reprezentat 54% din consumul de energie al producătorului auto. În prezent compania încearcă să identifice fabricile cu potențial de a monta panouri solari. De asemenea, discută cu autoritățile locale pentru a transporta hidrogen către uzina sa din Leipzig, Germania.

„Hidrogenul este extrem de potrivit pentru a reduce sau chiar a compensa cererea de gaze”, a declarat, pentru Reuters, Nedeljkovic. „Industria noastră este responsabilă pentru aproximativ 37% din consumul Germaniei de gaze naturale”, a răspuns Nedeljkovic, când a fost întrebat ce se va întâmpla la fabricile BMW în eventualitatea opririi livrărilor de gaze din Rusia. „Nu doar BMW, ci întregul sector se va bloca”, a avertizat oficialul.

Noua uzină din Debrecen, Ungaria, care, susţine BMW, ar urma să fie prima din lume ca va funcţiona fără combustibili fosili, va fi puternic dependentă de energia solară, iar grupul auto analizează şi folosirea energiei geotermale, a explicat Nedelkjovic.

Întrebat de energia nucleară, care reprezintă aproximativ jumătate din furnizarea cu energie în Ungaria, dar este eliminată în Germania, Nedeljkovic a răspuns:

„Energia nucleară poate fi un factor de stabilizare, în special în perioadele dificile. Pentru propria noastră producţie ne bazăm pe sursele de energie regenerabilă”.

Grupul german, care deţine brandurile BMW, Mini şi Rolls-Royce, se aşteaptă ca vânzările din acest an să fie în linie cu cele din 2021, iar marja operaţională pe segmentul auto să se situeze între 7-9%, din cauza efectelor războiului asupra producţiei. Fără impactul războiului, compania ar fi avut ca obiectiv o marjă între 8-10%.

Grupul german a vândut anul trecut un nivel record de vehicule – 2,52 milioane – în pofida deficitului de semiconductori şi a raportat o marjă de profit de 10,3%, cea mai ridicată din 2017.

#criza gazelor #industria auto #lux #BMW

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.