Lovitură pentru admiratorii luxului! Criza gazelor pune pe brânci BMW și toată industria auto

Bayerische Motoren Werke (BMW) explorează noi investiţii în energie solară, geotermală şi hidrogen, a anunţat luni directorul de producţie Milan Nedeljkovic, avertizând că interzicerea importurilor de gaz rusesc va bloca industria, transmite Reuters.

Potrivit sursei citate, în anul 2021, gazele naturale au reprezentat 54% din consumul de energie al producătorului auto. În prezent compania încearcă să identifice fabricile cu potențial de a monta panouri solari. De asemenea, discută cu autoritățile locale pentru a transporta hidrogen către uzina sa din Leipzig, Germania.

„Hidrogenul este extrem de potrivit pentru a reduce sau chiar a compensa cererea de gaze”, a declarat, pentru Reuters, Nedeljkovic. „Industria noastră este responsabilă pentru aproximativ 37% din consumul Germaniei de gaze naturale”, a răspuns Nedeljkovic, când a fost întrebat ce se va întâmpla la fabricile BMW în eventualitatea opririi livrărilor de gaze din Rusia. „Nu doar BMW, ci întregul sector se va bloca”, a avertizat oficialul.

Noua uzină din Debrecen, Ungaria, care, susţine BMW, ar urma să fie prima din lume ca va funcţiona fără combustibili fosili, va fi puternic dependentă de energia solară, iar grupul auto analizează şi folosirea energiei geotermale, a explicat Nedelkjovic.

Întrebat de energia nucleară, care reprezintă aproximativ jumătate din furnizarea cu energie în Ungaria, dar este eliminată în Germania, Nedeljkovic a răspuns:

„Energia nucleară poate fi un factor de stabilizare, în special în perioadele dificile. Pentru propria noastră producţie ne bazăm pe sursele de energie regenerabilă”.

Grupul german, care deţine brandurile BMW, Mini şi Rolls-Royce, se aşteaptă ca vânzările din acest an să fie în linie cu cele din 2021, iar marja operaţională pe segmentul auto să se situeze între 7-9%, din cauza efectelor războiului asupra producţiei. Fără impactul războiului, compania ar fi avut ca obiectiv o marjă între 8-10%.

Grupul german a vândut anul trecut un nivel record de vehicule – 2,52 milioane – în pofida deficitului de semiconductori şi a raportat o marjă de profit de 10,3%, cea mai ridicată din 2017.

#criza gazelor #industria auto #lux #BMW

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.