Râuri de lapte și miere din Rusia pentru Ungaria: gaze, energie nucleară, vaccinuri şi mulţi bani

Cu tensiunile dintre Vest şi Rusia în continuă creştere, premierul maghiar, Viktor Orban, a pornit către Moscova într-o „misiune de pace“, căutând să pozeze în mediator între cele două părţi şi să-şi pornească în acelaşi timp campania electorală pe plan local.

Şi nu s-a întors cu mâna goală de acolo.

Pe lângă exporturi şi investiţii reciproce, discuţiile dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi Orban s-au concentrat mai întâi asupra gazelor, care, în urma încheierii în 2021 a unui acord pe 15 ani cu gigantul rus Gazprom, sunt livrate acum către Ungaria la un ritm de 4,5 miliarde de metri cubi pe an via interconectorul sârbo-ungar şi Austria, scrie Euractiv, citat de businessmagazin.ro.

Înaintea vizitei sale, Orban anunţase că va încerca să crească acest volum cu 1 miliard de metri cubi pe an. Putin a declarat că se aşteaptă ca decizia privitoare la cererea lui Orban să fie luată la începutul lunii aprilie, adăugând însă că creşterea respectivă „nu ar trebui să fie o problemă prea mare pentru noi“.

Referindu-se la stocurile în scădere din Europa, Putin a declarat că „va fi probabil o problemă pentru partenerii noştri din Europa şi anul viitor. Ungaria nu va avea nicio problemă pentru că ne vom înţelege cu privire la volume suplimentare“.

Mesajul: prietenii Rusiei vor primi gaze ieftine, în timp ce europenii vor fi în continuare prinşi în ghearele crizei energetice, arată Vlagyiszlav Maksimov de la Euractiv.

Relaţiile economice dintre Budapesta şi Moscova nu fac decât să se adâncească, iar partea centrală a cooperării dintre cele două ţări este legată de extinderea centralei nucleare Paks, construită cu gigantul rus Rosatom.

Proiectul de 12,5 miliarde de euro, pentru care statul rus a oferit un împrumut de 10 miliarde de euro, înregistrează în prezent întârzieri din cauza procesului de autorizare, însă Budapesta speră că va aduce beneficii dincolo de diversificarea energetică.

Orban a primit de asemenea un cadou surpriză din partea lui Putin: o linie de credit de 2 miliarde de dolari pentru construirea unei linii de transport feroviar de mărfuri, similară căii ferate Belgrad-Budapesta finanţată de China, de la graniţa ungaro-ucraineană la oraşul Gyor din vestul Ungariei.

În cadrul vizitei, premierul ungar a anunţat de asemenea că autorizarea vaccinului rusesc Sputnik Light este aproape finalizată şi a promis că Ungaria va achiziţiona vaccinul. Ungaria a fost una dintre puţinele ţări din UE care a utilizat primul vaccin Covid al Rusiei, Sputnik V, deşi acesta nu a fost aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentului.

Orban a discutat şi posibilitatea introducerii de zboruri directe către Budapesta din Ekaterinburg şi Kaliningrad.

Ungaria este „un partener important“ al Rusiei în Europa, a declarat preşedintele rus după cinci ore de discuţii cu premierul Orban, potrivit Hungary Today. În pofida pandemiei, comerţul bilateral a crescut cu 30% la 5,5 miliarde de dolari în primele 11 luni ale anului trecut, investiţiile de ambele părţi ridicându-se la 1 miliard de dolari, a precizat acesta.

#Orban #ajutor #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alice Weidel, liderul partidului german de extremă dreapta AfD şi candidatul oficial la funcţia de cancelar, este un paradox. Deşi ea a câştigat teren pe scena politică din Germania prin discursul său extremist şi a promisiunilor cu iz suveranist, Weidel a lucrat la Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de pe Wall Street şi totodată o emblemă a tot ce este opusul suveranismului, scrie Financial Times.

Weidel, în vârstă de 45 de ani, nu se încadrează în stereotipul politicianului de extremă dreapta. Ea este căsătorită cu producătoroarea elveţiană de filme Sarah Bossard, cu care locuieşte împreună cu cei doi copii adoptaţi în Elveţia. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca analist pentru Goldman Sachs şi Allianz în Frankfurt, iar mai târziu a scris o teză de doctorat despre sistemul de pensii chinez.

De când a preluat frâiele AfD, Aliece Weidel a scris istorie. Partidul s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare din iunie, iar toamna trecută a obţinut până la 33 % din voturile germanilor în contextul alegerilor regionale, în ciuda acuzaţiilor care planează asupra unor membri de rang înalt din partid. Ei sunt acuzaţi de spionaj şi colaborarea cu state precum Rusia şi China.

Sondajele sugerează acum că AfD – care este împotriva musulmanilor, atacă cultura „woke” şi doreşte ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei – este pe cale să obţină primul său loc doi în alegerile parlamentare din 23 februarie, cu un procent record de 20 % din voturi.

Analiştii o văd pe Weidel ca pe o încercare a partidului de a da o faţă umană extremismului de dreapta într-o ţară care nu a uitat trecutul nazist şi nu vrea să îl repete.

Cu toate acestea, încercarea AfD a dat greş în timpul discursului lui Weidel de la Riesa, unde a făcut apel la cei mai loiali susţinători şi membri de partid şi unde a criticat „gloata de stânga”, care a întârziat începerea conferinţei cu două ore.

Ea a folosit şi îmbrăţişat în discursul său termenul extrem de controversat de „remigraţie”, promiţând „deportări pe scară largă ale imigranţilor”şi evocând o serie de atacuri comise în ultimii ani de migranţi şi solicitanţi de azil.

În cea mai recentă încercare a partidului de a face referire la epoca nazistă fără a încălca legea, un alt şef regional al partidului a încurajat mulţimea să scandeze „Alice für Deutschland” – un joc de cuvinte care face referire sloganul interzis „Alles für Deutschland”, care înseamnă „totul pentru Germania”.

Cei care au cunoscut-o pe Weidel în perioada în care a lucrat în domeniul finanţelor, în urmă cu două decenii, nu reuşesc să o asocieze cu liderul de extremă dreapta de astăzi.

Jim Dilworth, un bancher american care locuieşte în Germania şi care a lucrat cu ea la Goldman şi, ulterior, la Allianz Global Investors, a declarat că, la acea vreme, Weidel nu afişa opinii de dreapta. „Cel mai „radical” aspect al opiniilor sale a fost scepticismul faţă de euro ca monedă comună”, a spus el.

Dilworth a adăugat că, atunci când el şi-a exprimat mai târziu surprinderea faţă de decizia ei de a se alătura AfD, ea i-a spus că „mi-ar lua 20 de ani” să fac acelaşi progres în cadrul creştin-democraţilor de centru-dreapta.

„Deci, practic, acesta este motivul pentru care a ales acest partid. Cred că a existat o mulţime de oportunism acolo.” a mai spus Dilworth.

Analiştii şi chiar unii dintre aliaţii săi din cadrul AfD susţin că, chiar dacă partidul este pe cale să câştige şi mai multe voturi decât la alegerile din 2021, doar o parte dintre acestea sunt pe numele lui Weidel.

Alice Weidel, care este co-lider al AfD din 2019, s-a dovedit a fi şi o supravieţuitoare într-o formaţiune cunoscută pentru luptele sale interne. Surse din interior spun că a fost abilă în gestionarea flancului radical al partidului.

Indiferent de performanţele sale, partidul nu are aproape nicio speranţă de a prelua puterea la Berlin după votul de luna viitoare, din cauza „firewall-ului” ridicat de partidele principale din Germania, care au exclus toate formarea unei coaliţii cu AfD.

Dar oficialii acestuia se uită deja la următorul set de alegeri, programat pentru 2029, când speră la şi mai multă deziluzie din partea alegătorilor.