Lupta se încinge pentru terminalul de bitum de la Constanța unde s-a înscris și un moldovean. Azerii intră în cursă

Socar Petroleum SA, subsidiara românească a gigantului petrolier de stat omonim al Azerbaidjanului, s-a alăturat din mers listei de potențiali investitori interesați să se asocieze cu Oil Terminal într-un proiect de construire a unei facilități de depozitare și manipulare de bitum pe un amplasament de la Constanța al companiei românești de stat. În vară, autoritățile românești și cele azere au discutat despre posibila extindere în România a Socar.

Oil Terminal primise inițial oferte indicative în acest sens, exprimate prin scrisori de intenție, de la un număr de 6 companii, printre care nu se număra și cea azeră.

Cele 6 au primit ulterior de la Oil Terminal solicitare de depunere de oferte ferme, până pe 20 decembrie 2023, în vederea constituirii unui parteneriat pentru construirea unui terminal de bitum în Portul Constanța.

Între timp, încă două firme au mai transmis scrisori de intenție în acest scop.

″Având în vedere că Societatea Oil Terminal este interesată în a identifica în mod competitiv și transparent cea mai bună soluție pentru această investiție, a comunicat celor două firme că trebuie să asume intrarea în competiție în această etapă, fără parcurgerea celor anterioare, cu condiția respectării termenului limită de depunere a ofertelor, respectiv 20.12.2023 – termen de decădere din procedură. În data de 20.11.2023, SOCAR Petroleum SA a confirmat acceptarea condițiilor″, a transmis compania românească de stat.

Socar Petroleum SA a terminat anul trecut cu profit net de 5,3 milioane lei, la un rulaj de aproape 2,6 miliarde lei. Compania deține circa 70 de benzinării în România. În plus, importă și distribuie pe plan local și produse petrochimice, precum metanol, uree, polietilenă și polipropinenă, operând trei depozite, la Teiuș, Onești și Constanța.

Oil Terminal vrea să construiască un terminal de bitum pe un amplasament propriu și caută parteneri în acest scop, întrucât nu are suficiente fonduri proprii.

″În prezent, în Incinta Port Constanța funcționează un singur furnizor de servicii de manipulare și depozitare bitum. Apreciem oportună implicarea într-un proiect nou cu un partener capabil să comercializeze pe piața românească și în țările vecine respectivul produs, care să cunoască piața de distribuție pentru acest produs, să dețină know-how în domeniu și să asigure un flux constant de marfă pe o perioadă semnificativă de timp. Acest terminal de bitum poate fi amplasat pe actuala platformă a Secției Platformă Port, situată în incinta portului Constanța, Dana 69″, se arăta în anunțul inițial al companiei de stat.

Ceilalți competitori pentru proiectul de terminal de bitum de la Constanța sunt:

Takida Terminal SRL, angrosist de combustibili înființat anul trecut și controlat de omul de afaceri Constantin Leonov, din Republica Moldova;

Euronova Energies SA, trader de țiței și produse petroliere înregistrat în Elveția, client al Oil Terminal;

Frial SA, operator logistic și de depozitare în Portul Constanța controlat indirect și condus de omul de afaceri libanez Fouad Khayat, business cu rulaj de peste 28 milioane lei anul trecut;

OMV Petrom;

Trafigura Pte. Ltd., divizia din Singapore a gigantului omonim al tradingului de mărfuri;

Vitaro Energy SRL, subsidiară românească a conglomeratului de trading de mărfuri Vitol, cu cifră de afaceri de aproape 100 milioane lei în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#socar #moldovean #terminal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul unui deficit major de cartofi în Belarus, președintele Alexandr Lukașenko le-a recomandat cetățenilor să reducă consumul acestui aliment de bază. „O dată pe săptămână, de două ori maxim, și atunci copți sau piure”, a declarat liderul de la Minsk în timpul unei vizite în raionul Volkovysk, potrivit agenției oficiale BelTA. El a invocat și motive de sănătate, susținând că excesul de cartofi duce la îngrășare: „Dacă o să mâncăm cartofi așa cum scriem pe TikTok, n-o să mai fim slăbuți”.

Vorbind despre motivele crizei, Lukașenko a dat vina pe fermierii locali care ar fi preferat să exporte cartofii în Rusia, unde prețurile sunt de două-trei ori mai mari: „Unii au vrut să câștige — țăranii au exportat, fermierii au exportat. Pe de o parte. Pe de altă parte, s-a depistat și un fel de sabotaj pe undeva”.

Totuși, el a afirmat că situația s-ar fi stabilizat deja: „Nu văd probleme mari, deja apare prima recoltă de cartofi”, a spus președintele.

Problema lipsei cartofilor a fost sesizată încă din februarie, însă Lukașenko a recunoscut-o oficial abia pe 8 mai, invocând atunci faptul că agricultorii s-au reorientat către export, nemulțumiți de prețurile mici de achiziție pe piața internă. Ulterior, șeful statului a cerut mărirea producției de cartofi astfel încât să fie suficienți atât pentru Belarus, cât și pentru export în Rusia, precizând că „nu e vorba de caritate, ci de bani serioși”.

Ca parte a măsurilor anticriză, începând cu 27 mai, Belarus a ridicat și interdicția privind importul de cartofi din Uniunea Europeană.

Între timp, specialiștii din domeniu au explicat deficitul prin factori climatici nefavorabili în sezonul agricol anterior. Directorul Centrului de cercetare pentru cartoficultură din cadrul Academiei Naționale de Științe, Vadim Mahanko, dar și oficiali din Ministerul Agriculturii au respins ideea unui export masiv sau a unui sabotaj.

Totuși, în iunie, Lukașenko a lansat o nouă ipoteză: deficitul ar fi fost creat artificial, de „anumite persoane” implicate într-un complot împotriva conducerii statului. Numele acestora nu au fost dezvăluite.