Lupta se încinge pentru terminalul de bitum de la Constanța unde s-a înscris și un moldovean. Azerii intră în cursă

Socar Petroleum SA, subsidiara românească a gigantului petrolier de stat omonim al Azerbaidjanului, s-a alăturat din mers listei de potențiali investitori interesați să se asocieze cu Oil Terminal într-un proiect de construire a unei facilități de depozitare și manipulare de bitum pe un amplasament de la Constanța al companiei românești de stat. În vară, autoritățile românești și cele azere au discutat despre posibila extindere în România a Socar.

Oil Terminal primise inițial oferte indicative în acest sens, exprimate prin scrisori de intenție, de la un număr de 6 companii, printre care nu se număra și cea azeră.

Cele 6 au primit ulterior de la Oil Terminal solicitare de depunere de oferte ferme, până pe 20 decembrie 2023, în vederea constituirii unui parteneriat pentru construirea unui terminal de bitum în Portul Constanța.

Între timp, încă două firme au mai transmis scrisori de intenție în acest scop.

″Având în vedere că Societatea Oil Terminal este interesată în a identifica în mod competitiv și transparent cea mai bună soluție pentru această investiție, a comunicat celor două firme că trebuie să asume intrarea în competiție în această etapă, fără parcurgerea celor anterioare, cu condiția respectării termenului limită de depunere a ofertelor, respectiv 20.12.2023 – termen de decădere din procedură. În data de 20.11.2023, SOCAR Petroleum SA a confirmat acceptarea condițiilor″, a transmis compania românească de stat.

Socar Petroleum SA a terminat anul trecut cu profit net de 5,3 milioane lei, la un rulaj de aproape 2,6 miliarde lei. Compania deține circa 70 de benzinării în România. În plus, importă și distribuie pe plan local și produse petrochimice, precum metanol, uree, polietilenă și polipropinenă, operând trei depozite, la Teiuș, Onești și Constanța.

Oil Terminal vrea să construiască un terminal de bitum pe un amplasament propriu și caută parteneri în acest scop, întrucât nu are suficiente fonduri proprii.

″În prezent, în Incinta Port Constanța funcționează un singur furnizor de servicii de manipulare și depozitare bitum. Apreciem oportună implicarea într-un proiect nou cu un partener capabil să comercializeze pe piața românească și în țările vecine respectivul produs, care să cunoască piața de distribuție pentru acest produs, să dețină know-how în domeniu și să asigure un flux constant de marfă pe o perioadă semnificativă de timp. Acest terminal de bitum poate fi amplasat pe actuala platformă a Secției Platformă Port, situată în incinta portului Constanța, Dana 69″, se arăta în anunțul inițial al companiei de stat.

Ceilalți competitori pentru proiectul de terminal de bitum de la Constanța sunt:

Takida Terminal SRL, angrosist de combustibili înființat anul trecut și controlat de omul de afaceri Constantin Leonov, din Republica Moldova;

Euronova Energies SA, trader de țiței și produse petroliere înregistrat în Elveția, client al Oil Terminal;

Frial SA, operator logistic și de depozitare în Portul Constanța controlat indirect și condus de omul de afaceri libanez Fouad Khayat, business cu rulaj de peste 28 milioane lei anul trecut;

OMV Petrom;

Trafigura Pte. Ltd., divizia din Singapore a gigantului omonim al tradingului de mărfuri;

Vitaro Energy SRL, subsidiară românească a conglomeratului de trading de mărfuri Vitol, cu cifră de afaceri de aproape 100 milioane lei în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#socar #moldovean #terminal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.