Măcelul investitorilor! De ce fug din Moldova, cea mai săracă țară a Europei

În ciuda declarațiilor optimiste ale ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, despre interesul crescut al investitorilor străini pentru Moldova, realitatea pare să fie diferită. Alexandr Slusari de la Asociația Forța Fermierilor avertizează că investitorii existenți părăsesc țara, evidențiind un declin economic semnificativ.

Fabrica Coroplast din Căușeni, deținută de un investitor german, își va închide activitatea în scurt timp. Specializată în producerea cablajului automobilistic, fabrica va lăsa 420 de persoane fără locuri de muncă, iar bugetul public național va pierde zeci de milioane de lei din impozite și taxe. Proprietarul mută producția în Tunisia, unde costurile forței de muncă sunt mai mici, și nu mai vede alte avantaje sau stimulente pentru a rămâne în Moldova.

„Din câte înțeleg, câteva companii mari se află în proces de reconsiderare a prezenței lor în Moldova,” a declarat Slusari. El adaugă că în timp ce ministrul Alaiba continuă să promoveze imaginea Moldovei pe rețelele sociale și la televiziuni, economia intră într-un declin sever, cu investitorii străini părăsind țara unul câte unul și producătorii autohtoni sufocați de importuri.

La începutul lunii martie Fujikura una dintre companiile din domeniul atomotive și-a închis producția de la Comrat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coroplast #investitori #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotaţiile la aur şi argint au crescut luni, investitorii analizând riscurile geopolitice sporite în urma capturării liderului venezuelean Nicolas Maduro de către SUA, transmite Bloomberg.

Pe piaţa spot, cotaţia aurului a crescut luni cu până la 2,1%, depăşind 4.420 dolari pe pe uncie, în timp ce argintul a câştigat aproape 5%. Preşedintele SUA, Donald Trump, a reafirmat duminică seara că Statele Unite sunt acum “la conducere” în Venezuela, în urma capturării preşedintelui Nicolas Maduro, ceea ce a provocat incertitudine cu privire la viitoarea guvernare a naţiunii sud-americane. Trump a spus că Washingtonul are nevoie de “acces total” la ţară, inclusiv la rezervele sale de petrol.

Episodul “a consolidat un context de incertitudine geopolitică”, a declarat Christopher Wong, analist la Oversea-Chinese Banking Corp din Singapore. Cu toate acestea, riscurile imediate sunt limitate, deoarece “evoluţiile din Venezuela indică o finalizare relativ rapidă, mai degrabă decât un conflict militar prelungit”, a spus Christopher Wong.

Scumpirea aurului vine după ce metalul preţios a înregistrat cea mai bună performanţă anuală din 1979, atingând o serie de recorduri pe parcursul anului trecut, graţie sprijinului din partea achiziţiilor băncilor centrale şi a intrărilor fondurilor tranzacţionate la bursă garantate cu lingouri. De asemenea, trei reduceri succesive ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA au fost un alt factor favorabil pentru metalele preţioase, care nu plătesc dobânzi.

Marile bănci mizează pe noi creşteri ale aurului în acest an, în special având în vedere că Fed se aşteaptă să continue să reducă dobânzile şi că Trump va schimba echipa de conducere a băncii centrale a SUA. Goldman Sachs Group Inc a avertizat luna trecută că scenariul său de bază este o creştere a cotaţiei aurului până la 4.900 de dolari pe uncie, cu riscuri în creştere.

La rândul său, argintul a crescut chiar mai mult decât aurul anul trecut, depăşind niveluri care până de curând păreau de neconceput. Pe lângă factorii care au ajutat aurul, argintul a beneficiat şi de îngrijorările susţinute că administraţia americană ar putea impune în cele din urmă tarife de import.

Luni la prânz, pe piaţa din Singapore, aurul a crescut cu 1,8%, ajungând la 4.409,84 dolari pe uncie. Argintul a crescut cu 3,5%, ajungând la 75,38 dolari pe uncie. Platina şi paladiul au crescut fiecare cu aproximativ 2%.