Macon, necruțător cu Putin: „dispreţul intolerabil la adresa popoarelor, voinţa imperialistă reapare”

Președintele francez Emmanuel Macron l-a acuzat pe liderul rus Vladimir Putin că a lansat un „atac brutal” asupra Ucrainei dintr-o „voința imperialistă” pentru a se impune în Europa, notează abcnews.go.com.

Emmanuel Macron a spus că Vladimir Putin încearcă să-și impună „voința imperialistă” în Europa, evocând „fantome ale spiritului răzbunării” într-o „încălcare flagrantă a integrității statelor”.

Preşedintele francenz a denunţat atacul brutal al Rusiei, care a lansat o invazie în Ucraina din 24 februarie, şi a cerut francezilor „să accepte să plătească preţul libertăţii” în faţa consecinţelor din Europa.

„Mă gândesc la poporul nostru, care va avea nevoie de forţă pentru a face faţă vremurilor viitoare, pentru a rezista incertitudinilor, uneori facilităţii sau adversităţii şi, uniţi, să accepte să plătească preţul libertăţii noastre şi al valorilor noastre”, a spus şeful statului francez.

„De la atacul brutal lansat de Vladimir Putin pe 24 februarie, războiul a revenit la câteva ore (distanţă) de graniţele noastre, pe pământ european”, a mai subliniat preşedintele Macron.

Emmanuel Macron a făcut aceste declaraţii după conversaţia telefonică cu omologul rus despre trimiterea unei misiuni de experţi la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ţinta bombardamentelor repetate de care Kiev şi Moscova.

„Da, fantomele spiritului răzbunării, încălcările flagrante ale suveranității statelor, dispreţul intolerabil la adresa popoarelor, voinţa imperialistă reapar din trecut pentru a se impune în cotidianul Europei noastre, a vecinilor noştri, a prietenilor noştri”, a spus Emmanuel Macron.

Tot vineri, președintele Macron a vorbit mai mult de o oră cu Putin pentru a îndemna Rusia să accepte condițiile Ucrainei pentru a le permite inspectorilor nucleari ONU să viziteze cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Există preocupări internaționale tot mai mari cu privire la securitate la uzina care este ocupată de forțele ruse și în centrul războiului.

Liderii au discutat, de asemenea, despre eforturile de a scoate cereale și alte produse alimentare din Rusia. A fost a 20-a lor conversație anul acesta, dar prima în ultimele trei luni.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#imperiu #Macron #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.