Madan sare în apărarea lui Ceban de la Moldovagaz: Economisirea gazului trebuie implementată și nu ironizată

Expertul Stas Madan de la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a scris într-o postare de Facebook că „sfaturile directorului de la Moldovagaz despre economisire și limitarea risipei ar fi bine să fie implementate și nu ironizate”. Expertul își oferă propriul exemplu despre cum a reușit să economisească pentru factura la gaz.

„Mă uit cum în spațiul public apar unele facturi la gazele naturale de mai multe sute de metri cubi și sunt realmente uimit – oare ce metraj de spațiu locativ au acești oameni sau cât de risipitori de energie pot să fie”, a scris Stas Madan pe Facebook.

Stas Madan spune că termoizolarea apartamentului l-a ajutat să obțină economii de 36% în luna decembrie 2021 față de aceeași perioadă a anului 2020.

„În luna decembrie 2020 am avut un consum de 152 metri cubi de gaz. În noiembrie 2021 mi-am termoizolat apartamentul. Drept rezultat, în decembrie 2021 am avut un consum de 97 metri cubi de gaz, adică cu 36% MAI PUȚIN decât în aceeași lună a anului trecut. Și asta în condițiile în care temperaturile medii lunare au fost comparabile.”

În concluzie, expertul susține că eficiența energetică chiar funcționează „și trebuie de acționat incisiv la nivel de țară pentru a îmbunătăți lucrurile”.

Stas Madan a mai scris că populația ar trebuie să implementeze sfaturile de economisire și limitarea risipei ar fi bine să fie implementate și nu ironizate. Așa putem avea facturi mai mici la consumul de gaz.

„Dar dincolo de aceasta, sfaturile directorului de la Moldovagaz despre economisire și limitarea risipei ar fi bine să fie implementate și nu ironizate. Asta o poate face fiecare prin mai multă responsabilitate, care se poate ușor reflecta și în facturi mai mici.”

#facturi #eficienta energetica #economisire #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.