Mafia patronilor de firme de taxi, zguduită din temelii! Schemele prin care țepuiesc statul cu miliarde de lei

Deținătorii de platforme și aplicații de comenzi de taxi vor fi obligați să le înregistreze juridic pe teritoriul Republicii Moldova. O inițiativă legislativă în acest sens a fost prezentată de deputații Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Marina Morozova și Alexandr Trubca, într-un briefing de presă.

Trubca spune că anual statul pierde circa 1,3 miliarde de lei, în condițiile în care operatorii de taxi au înregistrate 50 de mașini în parc, dar de facto operează cu 100 de automobile.

Potrivit Marinei Morozova, după înregistrare, aceste platforme vor fi responsabile din punct de vedere fiscal pe teritoriul Republicii Moldova.

Operatorii transportului în regim de taxi vor admite spre conectare la aceste platforme doar mașinile înregistrate în Registrul operatorilor de transport rutier. Pentru o monitorizare corectă, deținătorii platformelor vor prezenta trimestrial la ANTA lista autovehiculelor și șoferilor care au operat cel puțin o dată pe parcursul lunii. Astfel, organele de control vor putea monitoriza atât activitatea platformelor, cât și a șoferilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Actualmente sunt mașini care prestează servicii de taxi, dar nu sunt înregistrate în Registrul Agenției Naționale de Transport Auto. Urmare a acestor modificări, trebuie să crească nivelul de siguranță și confort al pasagerilor, susține deputata.

Proiectul prevede și modificări privind regimul fiscal. Potrivit lui Alexandr Trubca, este vorba de extinderea instrumentelor de fiscalizare și introducerea instrumentelor moderne dezvoltate de FISC. Astăzi cel mult 20% din toate cursele de taxi sunt fiscalizate în Republica Moldova. Scopul este de a ajunge la fiscalizarea până la 70% din curse. Potrivit lui Alexandr Trubca, fiscalizarea înseamnă și creșterea nivelului de siguranță a călătorilor, iar un bon fiscal înseamnă și o garantare a calității serviciilor și o posibilitate a călătorului să meargă într-o eventuală situație de nemulțumire la Agenția pentru protecția Consumatorului.

De asemenea, se propune excluderea obligativității deținerii fizice de către toți șoferii a certificatului de competențe profesionale. Acum, acest certificat urmează să fie doar valabil, iar verificarea lui să se facă în format digital. Se propune și extinderea termenului de valabilitate a acestui certificat, de la 3 la 5 ani.

#fiscalizare #taxi #legalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.