Iohannis, după summitul NATO: Am pledat pentru susţinerea financiară a pachetului de măsuri destinat Republicii Moldova

12 Iul. 2023, 17:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iul. 2023, 17:36 // Actual //  bani.md

Preşedintele României, Klaus Iohannis a precizat, miercuri la Vilnius, că mesajul principal al Summitului NATO este acela că Alianţa s-a modernizat pentru o nouă eră a apărării colective. Şeful statului a adăugat că la reuniune a fost făcut încă pun pas pentru consolidarea atenţiei Alianţei asupra regiunii Mării Negre, fiind pentru prima oară când Marea Neagră „beneficiază de un paragraf distinct în comunicatul final al unui Summit”.

Preşedintele Iohannis a adăugat că a reafirmat, la reuniunea de la Vilnius, necesitatea sprijinului consolidat al NATO pentru partenerii vulnerabili, în special pentru Republica Moldova.

„În acest sens, am pledat pentru susţinerea financiară a pachetului de măsuri destinat Republicii Moldova, pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi creşterea rezilienţei. Am anunţat şi o nouă contribuţie financiară pentru Chişinău, pe care o vom transfera la Fondul Voluntar NATO dedicat acestui stat. În acelaşi timp, deciziile luate la Summit consemnează, aşa cum a pledat România, un angajament sporit al NATO pentru întărirea rezilienţei, a securităţii şi a capacităţilor de apărare ale Republicii Moldova”, a mai afirmat Iohannis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.