MAI continuă campania de încurajare a victimelor violenţei în familie să ceară ajutor. Mesajul celui de-al treilea spot

Violenţa economică şi cea psihologică sunt forme ale violenţei în familie, care în ţara noastră sunt mai puţin percepute ca fiind tipuri de abuz. Pentru a sensibiliza societatea şi a încuraja raportarea acestor cazuri, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) lansează cel de-al treilea spot social cu un mesaj adresat direct victimelor violenţei economice şi psihologice în familie.

Prin vocea unei actriţe a Teatrului Național „Mihai Eminescu”, este relatată istoria reală a unei profesoare de 47 de ani, din ţara noastră, cheltuielile căreia sunt controlate de soț.

„Am 47 de ani și sunt profesoară. Sunt căsătorită de 20 de ani. Soțul mereu mi-a verificat cumpărăturile și portmoneul. Zilnic trebuia să îi explic de ce mi-am cumpărat o cafea sau o chiflă, din banii munciți de mine. Într-o seară pregăteam cina, când a venit și mi-a cerut bani să cumpere anvelope. I-am spus că nu mai am, pentru că mi-am cumpărat o haină de iarnă. S-a înfuriat, a strigat la mine, a luat portmoneul și a plecat să verifice câți bani mai am pe card. Nu m-am gândit niciodată că așa ceva poate exista în familie, să fiu atât de nefericită și torturată psihologic în propria casă”, povestește protagonista.

Prin intermediul acestei istorii informăm societatea despre faptul că, controlul deplin al banilor, impus de partenerul de viaţă, este o formă a violenţei în familie care nu trebuie tolerată, ci raportată.

„Nu ești singură! Nu este vina ta! Apelează oricând după ajutor! Suntem alături, pentru că siguranța și viața ta contează. Sună la orice oră la 112 sau la telefonul de încredere 0 8008 8008. La Centrul de Justiție Familială vei fi ajutată și protejată de polițiști, medici, psihologi și alți specialiști calificați, care te vor consulta gratuit și vor fi alături de tine pe toată durata procesului de asistență și protecție. Știm prin ce treci și te vom ajuta să depășești aceste momente grele. Ai încredere în puterea ta”.

În primele 10 luni ale anului 2023, în Republica Moldova au fost inițiate 103 cauze penale, urmare a acțiunilor de violență psihologică în familie, dintre care 15 cazuri au fost calificate drept izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei, fapte care reprezintă infracțiuni, potrivit Codului Penal al Republicii Moldova.

Prin intermediul acestei campanii și a spoturilor sociale lansate, (spot social adresat victimelor violenzei fizice, sexuale şi psihologice), Centrul de Justiție Familială (CJF) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne își propune să încurajeze femeile supuse violenței în familie să apeleze cu încredere la autorități și să le asigure că vor fi ajutate, consiliate şi însoţite, absolut gratuit, pe toată durata procesului penal.

Despre Centrul de Justiție Familială

Echipa CJF este una multidisciplinară, formată din poliţişti, medici, asistenţi sociali, psihologi, jurişti și membri ai unor organizații neguvernamentale specializate în sprijinirea victimelor violenței în familie.

Centrul de Justiție Familială asigură accesul imediat al victimelor violenței fizice în familie, psihologice și/sau a infracțiunilor privind viața sexuală la servicii urgente și specializate într-un singur sediu, persoanele fiind consultate de experți legiști, juriști, psihologi și medici. Acolo sunt evaluate riscurile și identificate necesitățile victimelor, acestea fiind referite către servicii de reabilitare de lungă durată.

Specialiştii CJF însoţesc victima pe toată durata procesului de protecţie, iar serviciile medicale şi juridice acordate sunt gratuite. Identitatea victimelor care cer ajutorul Centrului de Justiţie Familială este păstrată în anonimat, iar adresa CJF nu se face publică, pentru a fi asigurată absolut protecția victimelor.

Victimele violenței în familie pot cere ajutorul Centrului de Justiție Familială prin intermediului numărului unic de urgenţă 112 sau la telefonul de încredere 08008 8008.

Nu eşti singură! Nu e vina ta! Ai încredere în puterea ta!

#Centru de Justiție Familială #violenta #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.