Mai mulți bani, dar mai scumpi: dobânzile cresc la creditele în lei

Volumul creditelor noi acordate de bănci în luna iunie 2025 a atins 6,95 miliarde de lei, în creștere cu 6% față de luna precedentă, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Majoritatea creditelor (75,6%) au fost acordate în moneda națională și au totalizat 5,26 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 2,4%.

Creditele cu termene între 2 și 5 ani au fost cele mai solicitate, deținând o pondere de 57,2% din totalul împrumuturilor acordate. Aproape 37% din volumul total de credite a mers către persoanele juridice, cu o dinamică pozitivă atât în lei (+3,2%), cât și în valută (+17,5%).

Rata medie la creditele noi în lei s-a majorat ușor cu 0,10 puncte procentuale, ajungând la 9,04%, în timp ce dobânda medie la creditele în valută a scăzut cu 0,21 p.p., până la 5,20%.

Persoanele fizice au contractat în total 2,5 miliarde de lei în credite, în creștere ușoară (+1,1%) față de luna mai. Din acest volum, 61,5% au fost credite de consum – majoritatea în lei și cu termene de până la 5 ani. Creditele imobiliare au avut o pondere de 38,3%, fiind și ele preponderent contractate în moneda națională.

Rata medie la creditele de consum în lei s-a majorat cu 0,24 p.p., până la 10,78%, iar cea la creditele imobiliare a urcat la 7,35% (+0,21 p.p.).

Persoanele juridice au menținut un ritm susținut de împrumuturi, majorând creditele în valută cu 17,5% și pe cele atașate cursului valutar de două ori. Peste 91% din împrumuturile contractate de companii au fost solicitate de firme nefinanciare, acestea acoperind 57,5% din volumul total al creditelor acordate în iunie.

Rata medie a dobânzilor pentru împrumuturile în lei contractate de companii a rămas la 8,57%, iar cea la creditele în valută a scăzut la 5,20% (-0,17 p.p.).

Creșterea volumului de credite în iunie sugerează un reviriment al activității economice și o revenire a încrederii în accesarea finanțării, atât din partea consumatorilor, cât și a mediului de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #consum #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kabul, capitala Afganistanului, se apropie de colaps în timp ce rămâne fără apă. Familiile sapă fântâni nesigure, copiii lipsesc de la școală, iar criza se agravează fără sprijin extern.

Kabul este pe punctul de a deveni prima capitală modernă care rămâne complet fără apă, scrie CNN.

Pe măsură ce rezervele de apă subterană ale orașului se epuizează din cauza schimbărilor climatice, creșterii rapide a populației și a gestionării defectuoase, familiile se confruntă zilnic cu dificultăți majore pentru a avea acces la apă potabilă.

Peste 40% dintre puțurile forate sunt deja secate, iar 80% din apa rămasă este contaminată, ceea ce obligă locuitorii să apeleze la fântâni nesigure sau la cisterne costisitoare, accentuând criza economică din gospodării.

Dacă în urmă cu câteva decenii capitala Afganistanului avea sub 2 milioane de locuitori, boom-ul demografic de după 2001 a depășit cu mult capacitatea infrastructurii de apă a orașului.

În prezent, Kabul extrage anual cu 44 de milioane de metri cubi mai multă apă decât poate fi reînnoită natural, ceea ce a dus la o scădere de 30 de metri a nivelului apei subterane într-un singur deceniu.

Există familii care își cheltuie toate economiile să sape fântâni, fără a obține însă apă potabilă sigură.

Aceasta nu este doar o penurie de apă. Este o urgență sanitară, economică și umanitară.

Bolile diareice și infecțiile transmise prin apă sunt frecvente, iar copiii lipsesc de la școală pentru a căra apă. Femeile suportă povara cea mai grea, riscându-și siguranța în condițiile restricțiilor impuse de talibani pentru a-și aproviziona familiile cu apă.

Criza este agravată și de instabilitatea politică a Afganistanului dar și de blocarea ajutoarelor externe, inclusiv a fondurilor USAID.

Doar o mică parte din finanțarea necesară pentru apă și igienă a fost livrată. În lipsa unor soluții sustenabile, mulți locuitori din Kabul se tem că vor fi nevoiți să părăsească orașul.