Mai mulți bani, dar și o gaură mai mare. Cât ne costă Bugetul PLUS?

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a lansat un semnal de alarmă în cadrul emisiunii „Teritoria svobodi” de la R Live, sugerând că Republica Moldova ar putea reveni, în această vară, la achiziția de energie electrică de la centrala Cuciurgan, controlată de regimul de la Tiraspol.

Parlicov a explicat că, deși producția de energie regenerabilă este în creștere — în unele zile de vară urmând să depășească 40% din consumul total, grație noilor capacități fotovoltaice — problema rămâne acoperirea vârfurilor de consum din diminețile și serile caniculare, când utilizarea aparatelor de aer condiționat va atinge cote maxime.

„Singura problemă serioasă rămâne seara și, posibil, dimineața — vârfurile de consum. Mai ales în zilele toride, când oamenii vor porni în masă aparatele de aer condiționat”, a declarat Parlicov.

Fostul ministru a criticat lipsa de acțiune în privința deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, care prevedea instalarea a 100 MW de motoare cu ardere internă, menite să acopere aceste vârfuri.

„Din câte știu, nu s-a făcut absolut nimic în această direcție din luna ianuarie până acum. Presupun că se merge pe un scenariu în care ni se va spune în mai sau iunie: ‘Ne pare rău, băieți, dar nu avem de unde’”, a adăugat el.

Parlicov sugerează că lipsa alternativelor concrete riscă să împingă Moldova înapoi către dependența de energia din regiunea transnistreană, ceea ce ar anula o parte din eforturile de diversificare și securizare energetică realizate în ultimii ani.

Centrala de la Cuciurgan (Moldavskaia GRES), controlată de regimul separatist din stânga Nistrului, a fost principalul furnizor istoric de energie pentru Republica Moldova până la sfârșitul anului 2024, însă dependența de această sursă este considerată vulnerabilă din punct de vedere politic și strategic.