Mai puțin vin din Franța! Seceta ar putea limita volumele de licoare

09 Aug. 2022, 15:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Aug. 2022, 15:45 // Actual //  MD Bani

Producţia de vin a Franţei este aşteptată să îşi revină în acest an, după ce în 2021 a fost afectată de îngheţ. Cu toate acestea, agravarea secetei ar putea limita volumele, a anunţat marţi Ministerul francez al Agriculturii.

Conform primelor estimări pentru 2022, producţia de vin a Franţei ar urma să înregistreze în acest an o creştere cuprinsă între 13% şi 21%, între 42,6 şi 45,6 milioane hectolitri. Un hectolitru este echivalent cu 133 de sticle standard de vin. Limita superioară a intervalului prognozat este cu 7% peste media din ultimii cinci ani.

Sectorul agricol din Franţa, cel mai mare din Uniunea Europeană, se teme că pierderile se vor acumula din cauza celei mai grave secete cu care s-a confruntat vreodată Franţa, scrie Agerpres.

Ministerul francez al Agriculturii a precizat că seceta din acest an a redus şi presiunile exercitate de dăunători asupra viilor şi ar urma, de asemenea, să conducă la un debut mai rapid al recoltării strugurilor.

Producţia în regiunea Bordeaux ar urma să scadă sub media din ultimii cinci ani, după ce seceta şi grindina au afectat, în diferite grade, aproximativ 10.000 de hectare, a anunţat Ministerul francez al Agriculturii. În schimb, regiunea Champagne se pregăteşte pentru o recoltă bună, peste media din ultimii cinci ani, graţie ploilor din luna iunie şi limitării pagubelor provocate de dăunători.

Vinul este cel mai important produs agricol al Franţei şi în mod normal Franţa, Spania şi Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.