Activitatea preferată a omenirii este uitatul la televizor. Pe ce loc se regăsesc jocurile video

Vizionarea programelor TV și a filmelor acasă rămâne activitatea preferată de divertisment pentru consumatorii de toate vârstele, cu excepția Generației Z, a cărei atenție se îndreaptă către jocurile video, relevă un raport realizat de compania de consultanță financiară și audit Deloitte. Cei mai înverșunați fani ai uitatului la televizor sunt în special cei din generațiile Baby Boomers (40%) și X (27%), urmați de Millennials (20%).

Raportul Deloitte Digital Media Trends 2022 a fost realizat în rândul a peste 2.000 de consumatori din Statele Unite.

Atenția consumatorilor mai tineri se îndreaptă însă către jocurile video, 24% dintre reprezentanții Generației Z, care au vârste cuprinse între 14 și 25 de ani, menționând jocurile video pe primul loc, comparativ cu doar 16%, care preferă să se uite la televizor și la filme acasă.

Topul activităților preferate de divertisment este completat de ascultarea muzicii (16% din Generația Z, 10% din Millennials, 9% din Generația X și Baby Boomers), navigarea pe internet (12% din Generația X, 10% din Millennials și Baby Boomers, 6% din Generația Z) și mersul la cinema (10% din Generația X, 9% din Millennials, 5% din Generația Z și 3% din Baby Boomers).

Deși jocurile video nu sunt preferate de toți consumatorii, acestea sunt o formă foarte răspândită de divertisment în rândul tuturor grupelor de vârstă, arată raportul. Nu mai puțin de 96% din respondenții din Generația Z și o pondere egală în rândul Millennials joacă în mod regulat jocuri video, urmați de 89% din reprezentanții Generației X și 57% din Baby Boomers. Millennials dedică cel mai mult timp acestei forme de divertisment, în medie 13 ore pe săptămână, urmați de Generația Z, cu 11 ore, Generația X, cu zece ore, și Baby Boomers, cu șase ore.

#activitate preferata #jocuri video #televizor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.