Maia Sandu, alături de Ursula von der Leyen, Sanna Marin, Annalena Baerbock și Kaja Kallas, care îi țin piept lui Putin

Președina Republicii Moldova, Maia Sandu, apare într-un top făcut de New York Post alături de Ursula von der Leyen, Sanna Marin, Annalena Baerbock și Kaja Kallas, despre cele mai puternice femei care îi țin piept lui Vladimir Putin.

”Este izbitor numărul mare de femei curajoase care conduc protestele împotriva regimului teocratic violent și vicios din Iran. Este la fel de remarcabil faptul că femeile tinere conduc organizația ucraineană care tocmai a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Poate mai puțin observat, dar la fel de important: în întreaga Europă, femeile sunt cele care depășesc granițele politice și geografice pentru a cere încetarea agresiunii brutale a Rusiei”, scrie publicația citată, îndemnându-i pe americani ”să le cunoască”.

Annalena Baerbock este (prima femeie) ministru de externe al Germaniei, arată publicația. Verzii, partidul ei, au evoluat de la o facțiune pacifistă și antiamericană la o voce pragmatică și responsabilă în materie de securitate europeană. Baerbock însăși a trecut printr-o transformare radicală, după ce a trecut de la refuzul furnizării de asistență militară pentru Ucraina la conducerea campaniei de furnizare a mijloacelor de autoapărare pentru Kiev.
De asemenea, este primul politician german într-o asemenea funcție care recunoaște că Germania a greșit categoric în privința Rusiei. Annalena Baerbock este și prima femeie ministru de externe de la Berlin.

A fost atât de fermă, încât rușii au desfășurat campanii de dezinformare împotriva ei, arată New York Post care precizează că popularitatea ei în Germania și în Ucraina este în creștere.

Prim-ministrul finlandez Sanna Marin a atras atenția recent când a fost întrebată despre comentariile președintelui Joe Biden cu privire la găsirea unei „rampe de ieșire” pentru Putin pentru a pune capăt războiului. Răspunsul ei a fost la obiect:

„Calea de ieșire din conflict este ca Rusia să părăsească Ucraina”. Replica i-ar fi adus probabil ovații în picioare în parlamentul finlandez.

Până în acest an, Finlanda era văzută ca un membru neutru. În urma invaziei ruse, finlandezii au cerut să intre în NATO. Sanna Marin este cel mai tânăr premier finlandez din istorie după ce și-a preluat funcția la doar 34 de ani. Este o social-democrată crescută de două femei (într-o „familie curcubeu”, după cum spune ea). A fost prima din familia sa care a absolvit o facultate, conform New York Post.

Premierul Estoniei Kaja Kallas a vorbit cu 5 zile înainte de invazia rusă ”cum joacă Putin”:

”El cere, a spus ea, maximul pentru ceva ce nu a fost niciodată al lui, amenință cu ultimatumuri și escaladează atunci când nu obține ceea ce vrea”, spunea Kallas într-o declarație curajoasă.

Kallas, avocat de profesie, reprezintă un partid de centru-dreapta. Sovieticii i-au deportat mama (la vârsta de 6 luni) și bunica în Siberia. Sub conducerea sa, Estonia este, pe cap de locuitor, cel mai mare contributor de asistență militară pentru Ucraina.

În calitate de ministru al Apărării al Angelei Merkel, Ursula von der Leyen a părut ”fadă și neperformantă”, scrie New York Post. În 2015, ea a apărat refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei, spunând că ar escalada reacția Rusiei.

În calitate de prima femeie președinte al Comisiei Europene, ea a fost hotărâtă.
„Acesta este un război împotriva energiei noastre, un război împotriva economiei noastre, un război împotriva valorilor noastre și un război împotriva viitorului nostru”, spune ea astăzi.

Mama a șapte copii, a fost prima care a vizitat locurile masacrelor din Irpin – înaintea lui Boris Johnson și a altor lideri occidentali. Von der Leyen a fost școlită de est-europeni.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, regretă că nu a trimis ajutoare Ucrainei în 2015.

Maia Sandu a ținut piept Rusiei, în ciuda faptului că Moldova este complet dependentă de gazul rusesc.

Maia Sandu, micuța președintă a Republicii Moldova, în vârstă de 50 de ani, este mai neînfricată ca niciodată. Demonstrațiile de stradă din cauza prețurilor la energie, alimentate de agitația rusească, amenință să destabilizeze cea mai săracă țară din Europa. Sub conducerea lui Sandu, Moldova a acceptat un număr mare de refugiați ucraineni și a rămas ferm pro-occidentală. Aceasta, în ciuda faptului că nu are practic nicio forță armată și este 100% dependentă de gazul rusesc.

Rusia ocupă parțial Moldova, în zona numită Transnistria. Sandu a transmis că:
„Războiul nedrept al Rusiei împotriva Ucrainei ne arată clar care este prețul libertății”.

New York Post a subliniat despre Maia Sandu că a candidat pe o platformă de reformă și anticorupție și a câștigat în ciuda campaniilor de dezinformare rusești împotriva sa. Influența ei merge dincolo de Moldova, spre exemplu în România.

Alte femei care dau dovadă de duritate față de Rusia mai sunt președinta Parlamentului European, Roberta Metsola (Malta), prim-ministrul britanic Liz Truss, președinta slovacă Zuzana Caputova și noul premier italian, foarte controversat, de extremă dreapta, Giorgia Melon

#sandu #femei #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.