Maia Sandu inclusă în lista celor mai influenți politicieni din Europa. La ce categorie?

Președinta țării, Maia Sandu, a fost inclusă în clasamentul anual al celor mai influenți oameni din Europa, realizat de către politico.eu.

Maia Sandu a fost inclusă la categoria „visători”, din cele trei clasamente realizate de sursa citată: făcători, visători și perturbatori; scrie Realitatea.md.

Șefa statului nostru apare la această categorie alături de președinta Comisiei Europei, Ursula von der Leyen, Gabrielius Landsbergis ministrul de Externe al Lituaniei, și milionarul Jeremy Farrar.

În clasament se mai regăsesc și prim-procurorul șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kovesi, președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, noul Cancelar german, Olaf Scholz.

Mai jos găsiți descrierea pe care a realizat-o politico.eu referitor la Maia Sandu.

„În calitate de președinte al Moldovei, provocarea Maiei Sandu va fi echilibrarea Estului și Vestul, în timp ce naviga în cea mai săracă țară a Europei din apele tulburi în care a fost blocată de la sfârșitul Războiului Rece. Liderul cel mai sincer reformist al țării de când s-a despărțit de Uniunea Sovietică în urmă cu trei decenii, Sandu are acum spațiul politic pentru a începe să-și promoveze agenda de reforme interne. Aceasta include angajamente de a pune capăt fărădelegii și de a elimina corupția, ridicând în același timp nivelul de trai și declanșând o economie națională sclerotică.

Sandu a câștigat pentru prima dată funcția în 2020, dar Partidul Acțiune și Solidaritate a asigurat o alunecare de teren la alegerile parlamentare de la începutul acestui an, dând echipei sale controlul asupra pârghiilor critice ale puterii executive. Lucrurile au început de atunci să se miște mai repede. Au fost numiți noi procurori șefi și au fost declanșate anchete cu privire la cele anterioare, în timp ce mulți dintre elita ex-oligarhică a țării au fugit.

Sandu – un fost oficial al Băncii Mondiale, în vârstă de 49 de ani, educat la Harvard, care se pare că se bucură de o relație caldă cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – este nesfârșit pro-UE. Cu toate acestea, ea a avut grijă să mențină Moscova pe poziție, nedorind aderarea la NATO și promovând aderarea la UE ca o aspirație pe termen lung în loc de o prioritate politică. În loc să declanșeze un cutremur geopolitic, ea spune că visul ei este „a construi Europa acasă”.

Acest act de frânghie este deosebit de important pentru securitatea energetică a micuței țări, Moldova încheie simultan un nou acord de furnizare de gaze cu Rusia, în timp ce aprovizionează alternative prin Ucraina, plătite cu granturi UE. Ceea ce s-a chinuit până acum Sandu să abordeze este o problemă mult mai greu de echilibrat: disputa asupra Transnistriei, o republică separatistă susținută de trupele ruse. Deși a cerut trupele să plece, încă nu există nicio perspectivă de a rezolva unul dintre conflictele înghețate ale Europei”.

#politicieni #cei mai influenti #Europa #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gazprom a raportat un profit net de 134,2 miliarde de ruble (1,34 miliarde de euro) în trimestrul III al anului 2025, după ce în aceeași perioadă a anului trecut compania înregistrase o pierdere de aproape 53 de miliarde de ruble (0,53 miliarde de euro), potrivit raportului companiei.

Pentru primele nouă luni ale anului, profitul atribuibil acționarilor se ridică la 1,17 trilioane de ruble (11,7 miliarde de euro), însă cifra este sub așteptările analiștilor consultați de Interfax, care anticipau un rezultat de circa 200 de miliarde de ruble doar pentru trimestrul III.

Veniturile Gazprom în trimestrul III au totalizat 2,175 trilioane de ruble, în scădere cu 9,8% față de anul precedent, însă peste nivelul prognozat de specialiști (2,164 trilioane de ruble).

Pe segmente: veniturile din gaz au scăzut cu 15,4%, până la 1,14 trilioane de ruble, iar veniturile din petrol au coborât cu 10,5%, la 1,01 trilioane de ruble. În total, pentru primele nouă luni ale anului 2025, cifra de afaceri a grupului a scăzut cu 4,5%, până la 7,17 trilioane de ruble. Profitul înainte de impozitare în trimestrul III a coborât cu aproape 20%, ajungând la 230,3 miliarde de ruble.

În primul semestru al anului, Gazprom raportase un profit net IFRS de 983,1 miliarde de ruble, cu 6% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, o evoluție pusă pe seama aprecierii rublei și a scăderii prețurilor la petrol.

Acțiunile Gazprom au crescut cu 1,85% pe bursa de la Moscova, atingând un vârf de 126,35 ruble, înainte ca avansul să se tempereze la 1,5%.

Analiștii avertizează însă că dividendele vor rămâne sub semnul întrebării în următorii ani, în contextul: creșterii programelor de investiții, scăderii prețurilor internaționale la gaz,
planului UE de a elimina importurile de gaz rusesc prin conducte până la sfârșitul lui 2027.

Gazprom nu a mai plătit dividende din 2022, când acționarii au primit 51,03 ruble pe acțiune, cu o randament de aproximativ 26%.