Maia Sandu inclusă în lista celor mai influenți politicieni din Europa. La ce categorie?

Președinta țării, Maia Sandu, a fost inclusă în clasamentul anual al celor mai influenți oameni din Europa, realizat de către politico.eu.

Maia Sandu a fost inclusă la categoria „visători”, din cele trei clasamente realizate de sursa citată: făcători, visători și perturbatori; scrie Realitatea.md.

Șefa statului nostru apare la această categorie alături de președinta Comisiei Europei, Ursula von der Leyen, Gabrielius Landsbergis ministrul de Externe al Lituaniei, și milionarul Jeremy Farrar.

În clasament se mai regăsesc și prim-procurorul șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kovesi, președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, noul Cancelar german, Olaf Scholz.

Mai jos găsiți descrierea pe care a realizat-o politico.eu referitor la Maia Sandu.

„În calitate de președinte al Moldovei, provocarea Maiei Sandu va fi echilibrarea Estului și Vestul, în timp ce naviga în cea mai săracă țară a Europei din apele tulburi în care a fost blocată de la sfârșitul Războiului Rece. Liderul cel mai sincer reformist al țării de când s-a despărțit de Uniunea Sovietică în urmă cu trei decenii, Sandu are acum spațiul politic pentru a începe să-și promoveze agenda de reforme interne. Aceasta include angajamente de a pune capăt fărădelegii și de a elimina corupția, ridicând în același timp nivelul de trai și declanșând o economie națională sclerotică.

Sandu a câștigat pentru prima dată funcția în 2020, dar Partidul Acțiune și Solidaritate a asigurat o alunecare de teren la alegerile parlamentare de la începutul acestui an, dând echipei sale controlul asupra pârghiilor critice ale puterii executive. Lucrurile au început de atunci să se miște mai repede. Au fost numiți noi procurori șefi și au fost declanșate anchete cu privire la cele anterioare, în timp ce mulți dintre elita ex-oligarhică a țării au fugit.

Sandu – un fost oficial al Băncii Mondiale, în vârstă de 49 de ani, educat la Harvard, care se pare că se bucură de o relație caldă cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – este nesfârșit pro-UE. Cu toate acestea, ea a avut grijă să mențină Moscova pe poziție, nedorind aderarea la NATO și promovând aderarea la UE ca o aspirație pe termen lung în loc de o prioritate politică. În loc să declanșeze un cutremur geopolitic, ea spune că visul ei este „a construi Europa acasă”.

Acest act de frânghie este deosebit de important pentru securitatea energetică a micuței țări, Moldova încheie simultan un nou acord de furnizare de gaze cu Rusia, în timp ce aprovizionează alternative prin Ucraina, plătite cu granturi UE. Ceea ce s-a chinuit până acum Sandu să abordeze este o problemă mult mai greu de echilibrat: disputa asupra Transnistriei, o republică separatistă susținută de trupele ruse. Deși a cerut trupele să plece, încă nu există nicio perspectivă de a rezolva unul dintre conflictele înghețate ale Europei”.

#politicieni #cei mai influenti #Europa #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.