Maia Sandu inclusă în lista celor mai influenți politicieni din Europa. La ce categorie?

Președinta țării, Maia Sandu, a fost inclusă în clasamentul anual al celor mai influenți oameni din Europa, realizat de către politico.eu.

Maia Sandu a fost inclusă la categoria „visători”, din cele trei clasamente realizate de sursa citată: făcători, visători și perturbatori; scrie Realitatea.md.

Șefa statului nostru apare la această categorie alături de președinta Comisiei Europei, Ursula von der Leyen, Gabrielius Landsbergis ministrul de Externe al Lituaniei, și milionarul Jeremy Farrar.

În clasament se mai regăsesc și prim-procurorul șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kovesi, președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, noul Cancelar german, Olaf Scholz.

Mai jos găsiți descrierea pe care a realizat-o politico.eu referitor la Maia Sandu.

„În calitate de președinte al Moldovei, provocarea Maiei Sandu va fi echilibrarea Estului și Vestul, în timp ce naviga în cea mai săracă țară a Europei din apele tulburi în care a fost blocată de la sfârșitul Războiului Rece. Liderul cel mai sincer reformist al țării de când s-a despărțit de Uniunea Sovietică în urmă cu trei decenii, Sandu are acum spațiul politic pentru a începe să-și promoveze agenda de reforme interne. Aceasta include angajamente de a pune capăt fărădelegii și de a elimina corupția, ridicând în același timp nivelul de trai și declanșând o economie națională sclerotică.

Sandu a câștigat pentru prima dată funcția în 2020, dar Partidul Acțiune și Solidaritate a asigurat o alunecare de teren la alegerile parlamentare de la începutul acestui an, dând echipei sale controlul asupra pârghiilor critice ale puterii executive. Lucrurile au început de atunci să se miște mai repede. Au fost numiți noi procurori șefi și au fost declanșate anchete cu privire la cele anterioare, în timp ce mulți dintre elita ex-oligarhică a țării au fugit.

Sandu – un fost oficial al Băncii Mondiale, în vârstă de 49 de ani, educat la Harvard, care se pare că se bucură de o relație caldă cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – este nesfârșit pro-UE. Cu toate acestea, ea a avut grijă să mențină Moscova pe poziție, nedorind aderarea la NATO și promovând aderarea la UE ca o aspirație pe termen lung în loc de o prioritate politică. În loc să declanșeze un cutremur geopolitic, ea spune că visul ei este „a construi Europa acasă”.

Acest act de frânghie este deosebit de important pentru securitatea energetică a micuței țări, Moldova încheie simultan un nou acord de furnizare de gaze cu Rusia, în timp ce aprovizionează alternative prin Ucraina, plătite cu granturi UE. Ceea ce s-a chinuit până acum Sandu să abordeze este o problemă mult mai greu de echilibrat: disputa asupra Transnistriei, o republică separatistă susținută de trupele ruse. Deși a cerut trupele să plece, încă nu există nicio perspectivă de a rezolva unul dintre conflictele înghețate ale Europei”.

#politicieni #cei mai influenti #Europa #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, anunță că rectificarea bugetară și ajustările făcute pe parcursul anului au permis acoperirea principalelor poziții de cheltuieli, iar execuția bugetară ar putea duce la un deficit mai mic decât cel planificat inițial. Potrivit acestuia, chiar dacă au fost aprobate credite și alocări suplimentare, unele proiecte vor continua să fie subexecutate, ceea ce va reduce deficitul real.

„Dacă în urma rectificării vom avea anumite neexecutări, deficitul efectiv la sfârșitul anului va scădea de la 5,2% și chiar mai jos. Potențial poate coborî sub 5%”, a declarat ministrul.

Gavriliță a precizat că această situație oferă Guvernului o anumită marjă pentru a porni anul 2026 cu un deficit planificat puțin mai mare, având în vedere că, în practică, o parte din cheltuieli nu vor fi realizate la timp. „Miza este să îmbunătățim execuția, dar acceptăm realitatea: unele proiecte vor fi, din păcate, executate cu întârziere”, a subliniat el.

Ministrul a adăugat că obiectivul său este ca, până la finalul anului viitor, deficitul bugetar să fie mai mic decât cel prognozat inițial, iar costul finanțării datoriei publice să se reducă. „Deficitul cu care începem ar trebui, spre sfârșitul anului, să fie mai mic, împreună cu un cost mai redus al finanțării datoriei.”

Gavriliță a menționat că aceste ajustări sunt parte a unei abordări prudente în gestionarea finanțelor publice, care ține cont atât de nevoile de dezvoltare, cât și de realitățile din teren privind implementarea proiectelor.