Maia Sandu inclusă în lista celor mai influenți politicieni din Europa. La ce categorie?

Președinta țării, Maia Sandu, a fost inclusă în clasamentul anual al celor mai influenți oameni din Europa, realizat de către politico.eu.

Maia Sandu a fost inclusă la categoria „visători”, din cele trei clasamente realizate de sursa citată: făcători, visători și perturbatori; scrie Realitatea.md.

Șefa statului nostru apare la această categorie alături de președinta Comisiei Europei, Ursula von der Leyen, Gabrielius Landsbergis ministrul de Externe al Lituaniei, și milionarul Jeremy Farrar.

În clasament se mai regăsesc și prim-procurorul șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kovesi, președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, noul Cancelar german, Olaf Scholz.

Mai jos găsiți descrierea pe care a realizat-o politico.eu referitor la Maia Sandu.

„În calitate de președinte al Moldovei, provocarea Maiei Sandu va fi echilibrarea Estului și Vestul, în timp ce naviga în cea mai săracă țară a Europei din apele tulburi în care a fost blocată de la sfârșitul Războiului Rece. Liderul cel mai sincer reformist al țării de când s-a despărțit de Uniunea Sovietică în urmă cu trei decenii, Sandu are acum spațiul politic pentru a începe să-și promoveze agenda de reforme interne. Aceasta include angajamente de a pune capăt fărădelegii și de a elimina corupția, ridicând în același timp nivelul de trai și declanșând o economie națională sclerotică.

Sandu a câștigat pentru prima dată funcția în 2020, dar Partidul Acțiune și Solidaritate a asigurat o alunecare de teren la alegerile parlamentare de la începutul acestui an, dând echipei sale controlul asupra pârghiilor critice ale puterii executive. Lucrurile au început de atunci să se miște mai repede. Au fost numiți noi procurori șefi și au fost declanșate anchete cu privire la cele anterioare, în timp ce mulți dintre elita ex-oligarhică a țării au fugit.

Sandu – un fost oficial al Băncii Mondiale, în vârstă de 49 de ani, educat la Harvard, care se pare că se bucură de o relație caldă cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – este nesfârșit pro-UE. Cu toate acestea, ea a avut grijă să mențină Moscova pe poziție, nedorind aderarea la NATO și promovând aderarea la UE ca o aspirație pe termen lung în loc de o prioritate politică. În loc să declanșeze un cutremur geopolitic, ea spune că visul ei este „a construi Europa acasă”.

Acest act de frânghie este deosebit de important pentru securitatea energetică a micuței țări, Moldova încheie simultan un nou acord de furnizare de gaze cu Rusia, în timp ce aprovizionează alternative prin Ucraina, plătite cu granturi UE. Ceea ce s-a chinuit până acum Sandu să abordeze este o problemă mult mai greu de echilibrat: disputa asupra Transnistriei, o republică separatistă susținută de trupele ruse. Deși a cerut trupele să plece, încă nu există nicio perspectivă de a rezolva unul dintre conflictele înghețate ale Europei”.

#politicieni #cei mai influenti #Europa #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie