Maib a premiat cei mai buni specialiști în creditare

Performanța este ceea ce reprezintă oamenii maib. Banca stimulează rezultatele angajaților săi, organizând concursuri interne prin care premiază succesele și încurajează excelența.

22 de angajați care au înregistrat cele mai înalte vânzări în linia de business Retail, conform condițiilor concursului, au fost premiați în cadrul unui eveniment intern la care au participat inclusiv top managementul și directorii de departamente. Ca de obicei, rezultatele frumoase le-au garantat locuri de frunte managerilor creditari, dar și premii bine-meritate – diplomă de onoare și un bonus financiar.

Prim-vicepreședinta maib, Aliona Stratan, precum și Directoarea Resurse Umane, Svetlana Bodaci, au felicitat călduros câștigătorii și i-au asigurat că banca va continua să susțină oamenii valoroși, stimulându-i să devină mai buni în activitatea profesională.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta maib:

„Mă bucur de fiecare dată când am ocazia să interacționez cu oamenii maib din prima linie, cei care cunosc cel mai bine necesitățile clienților și le oferă soluții optime. Managerii creditari au o misiune deloc ușoară – nu doar să înțeleagă ce își doresc clienții, dar și să analizeze, să compare, să prezică și să găsească pentru fiecare produsul potrivit. Mă mândresc cu ei și cu rezultatele frumoase pe care le obțin în activitatea bancară”.

Svetlana Bodaci, Directoare Resurse Umane:

„Pentru orice manager al resurselor umane este o bucurie specială atunci când angajații companiei înregistrează rezultate remarcabile, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategice ale băncii și la valorificarea profesională a angajaților. De fiecare dată îmi face o deosebită plăcere să interacționez cu ei și să-i cunosc personal, pentru că fiecare este o resursă valoroasă. Echipa Resurse Umane continuă să identifice mereu modalități de a stimula și inspira angajații să crească profesional și să obțină succese în ceea ce fac”.

Veaceslav Moscalciuc, Specialist persoane fizice, Sucursala Criuleni:

„Este un sentiment foarte plăcut să fii printre cei mai buni. Concursul în sine m-a motivat și mai mult să acumulez rezultate mai bune. M-am simțit extraordinar într-o atmosferă familiară, unde am avut ocazia să discutăm liber, iar când am revenit la serviciu, colegii erau impresionați de atmosfera în care s-a desfășurat evenimentul și emoțiile pe care le redam”.

Victoria Dosan, Specialist principal persoane fizice, Sucursala Bălți:

„Astfel de concursuri ne motivează să tindem și mai mult spre rezultate frumoase. În același timp, ele ne fac să înțelegem că munca noastră este apreciată de către management, dorind să ne depășim rezultatele zi de zi. Țin să mulțumesc tuturor celor implicați în astfel de proiecte, ele fac să ne simțim împliniți și mândri că lucrăm la maib”.

Viorica Rotaru, Specialist coordonator persoane fizice, Sucursala Bălți:

„Organizarea evenimentului a fost de nota 10, în special partea de networking, când am avut ocazia să discutăm despre diferite aspecte ale activității noastre, împărtășind astfel din experiență. Îmi iubesc nespus demult munca pe care o fac, zi de zi învăț ceva nou și vreau să cresc și să avansez anume la maib, ca să fiu un exemplu pentru fetița mea. Succesul constituie 20% noroc și 80% efort depus. Iar ca să fii apt de muncă pentru cele 80%, este nevoie de o dispoziție la superlativ, deoarece clientul simte orice sentiment pe care i-l transmiți”.

Oamenii integri, inovativi, agili și profesioniști sunt principalul activ al maib. Banca va continua să susțină creșterea în carieră a angajaților săi, urmărind în același timp să atragă profesioniști în echipă. Maib îşi propune să crească loialitatea angajaţilor, să dezvolte o cultură corporativă de calitate, să promoveze leadershipul şi managementul performanţei. Pe termen mediu un obiectiv al maib este menţinerea angajamentului angajaţilor la nivelul de peste 85%.

În prezent, echipa profesioniștilor maib este formată din peste 2250 de angajați, reprezentând puţin peste un sfert din angajații sectorului bancar din țară. În 2021, maib s-a clasat în topul preferinţelor de angajare ale absolvenţilor universitari, conform studiului „Percepţia brandului angajatorului şi aspiraţiile de carieră ale absolvenţilor din Republica Moldova”. Totodată, banca este considerată de studenţii absolvenţi ai universităţilor din Republica Moldova cel mai bun angajator, fiind cel mai cunoscut brand de angajator dintre cele 12 companii propuse spre alegere.

#specialisti creditare #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.