Maib a participat la inaugurarea Moldovan Capital Markets Day la Bursa de Valori din Londra

În data de 15 noiembrie maib a participat la inaugurarea Moldovan Capital Markets Day, eveniment desfășurat la Bursa de Valori din Londra și organizat de maib în parteneriat cu Bursa de Valori din Londra și Renaissance Capital.

Moldovan Capital Markets Day a reprezentat o oportunitate de a prezenta Republica Moldova comunității de investitori internaționali și de a scoate în evidență realizările țării, viziunile de dezvoltare, precum și prezentarea unor companii de succes din țara noastră. Prezentarea a fost ținută de prim-ministra Natalia Gavrilița, care a participat la ceremonia de deschidere a pieței și a avut un discurs de inaugurare. În debutul evenimentului au susținut speechuri Julia Hoggett, CEO al Bursei de Valori din Londra, Odile Renaud-Basso, Președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Octavian Armașu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Discursurile au fost urmate de două panele. La primul au participat reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale și ai Băncii Naționale a Moldovei. La cel de al doilea a luat parte Președintele maib, Giorgi Shagidze, precum și manageri de top ai altor două companii bine-cunoscute din Republica Moldova. După discuțiile în cadrul celor două panele, participanții s-au angajat într-o sesiune de întrebări și răspunsuri cu audiența.

Perspectivele macroeconomice ale Republicii Moldova și climatul investițional au fost discutate de Vladimir Munteanu, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Rodgers Brenner Chawani, Reprezentant Permanent al FMI în Moldova (online), Inguna Dobraja, Director de Țară al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, Angela Sax, Șefa Reprezentanței BERD în Republica Moldova și Bayan Carter, Director asociat, Private Equity, BERD. Participanții au pus în evidență câteva subiecte comune:

dorința puternică de integrare în Uniunea Europeană;
mandatul noului Guvern de a fortifica statul de drept și de a eradica corupția;
regim de reglementare extrem de prudent instituit după anii de turbulență din sistemul bancar;
datoria în scădere a sectorului public, moneda stabilă, creșterea puternică a PIB-ului în ultimii ani;
penetrarea redusă a serviciilor bancare în comparație cu țările similare.

La panelul Piața de capital din Moldova: viziunea companiilor, trei companii lider din Moldova, reprezentate de Giorgi Shagidze, CEO maib, Eoin Woods, Director Technic, Endava, Vasile Tofan, Președinte al Consiliului Purcari, au discutat despre provocări, despre agenda de dezvoltare, dar și despre avantajele oferite de piața relativ neaglomerată din Moldova.

Giorgi Shagidze, CEO maib, a declarat:

„Adresez mulțumiri Bursei de Valori din Londra și Renaissance Capital pentru sprijinul acordat pentru ca acest eveniment să aibă loc. De asemenea, exprim toată gratitudinea tuturor participanților și speakerilor. Este de importanță majoră pentru viitorul țării și pentru maib ca lider al sectorului bancar să pună în evidență atractivitatea economiei moldovenești și a sectorului bancar al țării. Printre acestea se numără o datorie scăzută față de PIB, un curs valutar foarte stabil și un curs de integrare activă cu Uniunea Europeană, cu până la 70% din exporturile Moldovei către UE. Monedă stabilă, un nivel scăzut al datoriei publice și private, un sector bancar puternic reprezintă baza pentru o creștere sustenabilă”.

Înregistrările video de la eveniment pot fi accesate pe link.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de 34% credite şi o cotă de 31% din depozitele din întregul sistem bancar. Banca deserveşte aproape 30% din populaţia ţării şi este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Obiectivele pe termen mediu ale maib includ 40% din cota de piaţă a creditelor, 55% cota plăţilor, un raport cost-venit sub 45% şi rentabilitatea de peste 20% a capitalurilor proprii, care urmează a fi atinse până în 2024. Din 2018, cel mai mare acţionar al băncii este un consorţiu care include Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup de gestionare a activelor în ţările baltice şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

#bursa de valori #Moldovan Capital Markets Day #Londra #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.