(VIDEO) Care este diferența dintre sectorul bancar și cel nebancar? Cum se formează sistemul financiar

Cu scopul de a informa publicul larg, Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat un videografic în care explică diferența dintre sectorul bancar și cel nebancar.

În primul rând, sectorul bancar și cel nebancar sunt supravegheate de instituții diferite:

Sectorul bancar este supravegheat de Banca Națională a Moldovei, iar sectorul nebancar de Comisia Națională a Pieței Financiare.

Sectorul bancar include băncile comerciale. În Republica Moldova activează 11 bănci licențiate:

Banca Comercială „COMERŢBANK” S.A.

Banca Comercială „ENERGBANK” S.A.

Banca Comercială „EuroCreditBank” S.A.

Banca Comercială „EXIMBANK” S.A.

Banca Comercială „Moldindconbank” S.A.

Banca comercială „MOLDOVA – AGROINDBANK” S.A.

Banca Comercială „ProCredit Bank” S.A.

Banca Comercială Română Chişinău S.A.

Banca Comercială „VICTORIABANK” S.A.

„Banca de Finanţe şi Comerţ” S.A.

OTP Bank S.A.

Din sectorul nebancar fac parte societățile de investiții, companiile de asigurări, organizațiile de creditare nebancară, asociațiile de economii și împrumut și altele.

În sectorul bancar investițiile tale iau forma depozitelor, iar sumele de până la 50.000 de lei sunt garantate, ceea ce înseamnă că îți primești banii înapoi, indiferent de evoluțiile economice sau crizele bancare.

Banca Națională a Moldovei menționează că poți să investești și în sectorul nebancar, de exemplu în titluri financiare, iar agențiile de economii și împrumuturi, pot atrage depuneri de la locuitorii din zonă. De obicei, entitățile nebancare operează cu banii proprii.

Ambele sectoare (cel bancar și cel nebancar) formează sistemul financiar al țării, unde cei care au economii pot investi, iar cei care au nevoie de resurse financiare le pot atrage.

Vrei să poți lua decizii financiare corecte? Urmărește campania de Educație Financiară a Băncii Naționale a Moldovei.

#sectorul bancar #sectorul nebancar #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei