Maib lansează a doua ediție a programului de internship pentru studenții din întreaga țară

După succesul primei ediții a programului de internship „Stagii de practică cu remunerare” lansat de maib, compania dă start înscrierilor pentru cea de-a doua ediție, care promite a fi și mai captivantă, inovativă și bogată în oportunități pentru tineri. Proiectul se adresează studenților din toate localitățile țării, care au reușite academice bune și foarte bune și își doresc să înceapă o carieră într-o companie care se aliniază standardelor internaționale, dezvoltând sectorul bancar al țării și societatea.

Cea de-a doua ediție propune tinerilor stagii în cadrul a șase departamente ale băncii: Trezorerie, Planificare strategică și buget, Contabilitate și finanțe, Finanțe generale, Automatizarea și digitalizarea finanțelor și Resurse Umane. Programul de internship se va desfășura în subdiviziunile oficiului central al băncii din Chișinău. Cheltuielile de deplasare studenții și le vor acoperi de sine stătător.

Programul de internship maib include mai multe beneficii pentru studenţii înscrişi. Pe parcursul a șase luni, antrenați în activități câte 3 – 4 ore zilnic, studenții vor avea ocazia să participe la traininguri de dezvoltare profesională și personală, să genereze și să propună idei de dezvoltare și îmbunătățire a diferitor procese interne, să cunoască principiile activității în stil agile, precum și să aplice în practică cele mai valoroase cunoștințe pe care le-au acumulat pe parcursul anilor de studii.

Pe lângă faptul că vor participa la sesiuni de instruire, studenții au asigurată și o bursă lunară în valoare de 2000 lei, pe care o vor primi pe cardul bancar emis gratuit de maib. La fel, după finalizarea programului de internship, cei mai buni tineri vor avea posibilitatea de a se angaja cu program întreg sau redus, astfel încât să reușească să combine cu brio studiile universitare și jobul.

Înscrierile pentru cea de-a doua ediție a programului de internship sunt deja disponibile online pe site-ul www.student.maib.md și se vor desfășura până pe 15 septembrie inclusiv. În cadrul programului participă toate universitățile acreditate din țară și Centrul de Excelență în Economie și Finanțe, având posibilitatea să se înscrie:

studenții ultimului an de studii, ciclul I licenţă, studii cu frecvenţă la zi și redusă;
studenții anului I sau II de studii, program de masterat, studii cu frecvenţă la zi și redusă;
elevii ultimului an de studii la Centrul de Excelenţă în Economie şi Finanţe.

În perioada 16 – 25 septembrie, echipa de proiect a băncii va organiza interviuri cu studenții selectați. Pentru unele domenii de internship participanții vor avea de rezolvat o sarcină propusă de echipa de proiect. Lista finală a celor care vor beneficia de un internship plătit la maib va fi comunicată pe 26 septembrie pe site-ul www.student.maib.md și pe paginile de social media. Finaliștii vor fi desemnați în baza reușitei academice, prezentării în cadrul interviului şi rezultatelor sarcinilor propuse spre realizare.

Încheierea programului de internship va fi încununată cu elaborarea şi prezentarea unor proiecte de grup. Cel mai bun proiect va fi prezentat echipei de management a maib, cu posibilitatea de implementare ulterioară. Regulamentul programului de internship este disponibil aici.

Despre maib

Maib, banca comercială nr.1 în Republica Moldova, este în topul preferinţelor de angajare ale absolvenţilor universitari, conform studiului „Percepţia brandului angajatorului şi aspiraţiile de carieră ale absolvenţilor din Republica Moldova”. Totodată, maib este considerată de studenţii absolvenţi ai universităţilor din Republica Moldova cel mai bun angajator, fiind cel mai cunoscut brand de angajator din 12 companii propuse studenţilor spre alegere.

Maib încurajează an de an succesele studenţilor din Republica Moldova. Performanţele şi meritocraţia sunt înalt apreciate în cadrul proiectului „Burse pentru Viitorul Tău”, implementat în parteneriat cu Centrul de Informaţii Universitare, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. În ultimii 7 ani, maib a premiat peste 270 de tineri studioşi.

Din dorința de a pregăti generații tinere de specialiști pentru sectorul financiar-bancar al țării, oferindu-le posibilitatea să-și dezvolte o carieră de succes acasă, maib organizează lecții publice pentru studenții Academiei de Studii Economice din Moldova, în cadrul acordului de parteneriat lansat pentru implementarea în comun a unei serii de proiecte academice, de cercetare şi educaţionale.

#internship #job #MAIB #Bursa #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.