Majorări de alocații de la 1 octombrie pentru veteranii războiului de pe Nistru, al II Mondial, Afganistan și Cernobîl

17 Sept. 2021, 12:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Sept. 2021, 12:50 // Actual //  MD Bani

De la 1 octombrie curent, veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, veteranii războiului din Afganistan, participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl și persoanele care au luptat pentru integritate Republicii Moldova în 1992, vor primi alocații mai mari de la stat. Despre acest lucru au anunțat astăzi deputații PAS Dan Perciun, Lilian Carp și Boris Marcoci, în cadrul unei conferințe de presă, transmisă în direct de către RLIVE.MD, făcând trimitere la un proiect de lege, care urmează să fie examinat în plenul Legislativului, scrie Realitatea.md.

Astfel, de la 1 octombrie, vor fi majorate cu 550 de lei pe lună alocațiile pentru persoanele cu dizabilități de pe urma acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova și a persoanelor care au fost încadrate în grad de dizabilitate în urma participării la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl, cât și celor care au dizabilități de pe urma celui de-al II-lea Război Mondial.

De majorare, cu 250 de lei vor beneficia veteranii care au luptat pentru integritatea Republicii Moldova, care au luptat în Afganistan, cât și soții supraviețuitori.

La fel cu 250 de lei vor crește alocațiile pentru persoanele reabilitate și victimele reabilitate ale represiunilor politice din perioada 1917-1990.

Autorii proiectului de lege afirmă că, de asemenea majorări de alocații urmează să beneficieze peste 30 de mii de oameni. Costul total al proiectului este de 36 de milioane de lei pentru acest an.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.