Stat cu ambiții europene, dar cu viteză de internet africană

În timp ce cetățenii Moldovei navighează la viteze tot mai mari, cu rețele de 500 Mbps și peste 1 Gbps devenind normă în gospodării, statul și o parte semnificativă a mediului de afaceri rămân conectați la viteze de acum un deceniu. Potrivit ultimului raport ANRCETI, 34% dintre conexiunile la internet fix utilizate de persoane juridice — adică firme și instituții — sunt limitate la viteze de cel mult 30 Mbps.

Această realitate creează o prăpastie digitală tot mai adâncă între sectorul privat modernizat și un stat care funcționează încă în regim de „buffering”. Deși, la nivel general, conexiunile lente sub 30 Mbps s-au redus semnificativ, ajungând la doar 7,4% din totalul conexiunilor, segmentul instituțiilor publice și companiilor nu ține pasul cu această tendință.

Pentru comparație, 65% dintre toți utilizatorii de internet fix au trecut deja la viteze între 100 Mbps și 1 Gbps, conform datelor prezentate în raportul ANRCETI.

Internetul mobil devine pilonul principal al comunicațiilor în Republica Moldova, arată datele publicate de ANRCETI în raportul privind evoluția pieței pentru trimestrul I 2025. Traficul total de date mobile a atins un nivel record, în timp ce telefonia fixă pierde accelerat teren în fața noilor tehnologii.

În primele trei luni ale anului 2025, moldovenii au consumat în total 66,6 milioane GB de trafic mobil, ceea ce reprezintă o creștere de 19,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Traficul generat exclusiv prin rețelele 4G a crescut cu 22,3%, ajungând la peste 64,2 milioane GB, adică 96,4% din total. În schimb, traficul prin 3G a continuat să scadă, cu 21,3%, până la doar 2,3 milioane GB. De asemenea, consumul mediu lunar per SIM activ a urcat la 5,26 GB, cu 17,6% mai mult decât în T1 2024.

Numărul total de utilizatori activi ai serviciilor de internet mobil a ajuns la 4,22 milioane, în creștere cu 3,4%. Segmentul dominant rămâne cel al utilizatorilor care accesează internetul de pe telefoane mobile — peste 4 milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#internent #stat #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 va fi majorat cu aproximativ 1,37 miliarde de lei, până la 52,83 miliarde de lei, însă documentul votat vineri în prima lectură arată că încasările din contribuțiile sociale achitate de angajatori sunt sub nivelul estimat inițial. Diferența este compensată în mare parte prin transferuri suplimentare de la bugetul de stat.

Potrivit notei de fundamentare, veniturile și cheltuielile BASS sunt revizuite de la 51,45 miliarde de lei la 52,83 miliarde de lei, după analiza execuției bugetare din primele șase luni ale anului și reevaluarea necesarului de bani pentru prestațiile sociale până la sfârșitul lui 2026.

Unul dintre detalii din document este revizuirea în jos a veniturilor din contribuțiile obligatorii de asigurări sociale. Planul este redus cu 413,5 milioane de lei, de la 31,34 miliarde la aproximativ 30,93 miliarde de lei. Principalul motiv este diminuarea cu 477,6 milioane de lei a contribuțiilor sociale virate de angajatori.

În schimb, contribuțiile achitate de persoanele neangajate sunt majorate cu circa 11,1 milioane de lei, iar autoritățile introduc în plan aproape 53 milioane de lei din majorări de întârziere și penalități pentru neachitarea la timp a contribuțiilor sociale.

Pentru a acoperi necesarul suplimentar, transferurile dintre bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale cresc cu aproximativ 1,61 miliarde de lei. Din această sumă, 721,1 milioane de lei reprezintă transferuri suplimentare cu destinație specială pentru prestații sociale, iar alte 886,6 milioane de lei sunt alocate pentru acoperirea deficitului BASS și a majorării cheltuielilor finanțate din resurse generale.

Revizuirea bugetului aduce bani suplimentari și pentru pensii. Cheltuielile pentru „Protecția persoanelor în etate” cresc cu aproximativ 288,6 milioane de lei. Din această sumă, aproape 244,5 milioane de lei sunt necesari pentru pensiile pentru limită de vârstă, iar circa 44,1 milioane de lei – pentru pensiile anticipate pentru carieră lungă.

Și bugetul destinat șomerilor este revizuit puternic în sus. Pentru prestațiile de șomaj se adaugă aproape 59,4 milioane de lei, cheltuielile urmând să urce de la circa 119,7 milioane la 179,1 milioane de lei.

Una dintre cele mai mari creșteri este înregistrată la protecția persoanelor cu dizabilități, unde bugetul este suplimentat cu aproximativ 344,6 milioane de lei, până la peste 6,3 miliarde de lei. Autoritățile explică majorarea prin creșterea numărului de beneficiari și a mărimii medii a prestațiilor sociale. Doar transferurile suplimentare de la bugetul de stat pentru această categorie cresc cu aproximativ 247,1 milioane de lei.

Documentul scoate în evidență și o redistribuire în zona ajutoarelor sociale. Pentru reducerea vulnerabilității energetice sunt prevăzute suplimentar 550 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate sunt reduse cu 33 de milioane de lei. Per total, subprogramul „Protecția socială în cazuri excepționale” crește cu 517 milioane de lei, până la circa 3 miliarde de lei.

La capitolul familie și copii, cheltuielile sunt suplimentate cu circa 50,4 milioane de lei, însă în interiorul programului există redistribuiri semnificative. Sunt adăugate aproximativ 121,5 milioane de lei pentru indemnizațiile destinate persoanelor asigurate care îngrijesc copilul până la vârsta de trei ani și 2 milioane de lei pentru indemnizația paternală. În același timp, necesarul pentru indemnizațiile de maternitate este redus cu aproximativ 33,5 milioane de lei, iar transferurile pentru îngrijirea copilului până la doi ani scad cu 40 de milioane de lei.

Un alt detaliu este apariția în buget a unor surse noi de venit. Autoritățile estimează peste 152 milioane de lei din impozitul unic perceput rezidenților parcurilor IT și aproximativ 20,5 milioane de lei din impozitul unic achitat de antreprenorii independenți.

În același timp, Casa Națională de Asigurări Sociale își reduce cu 11 milioane de lei cheltuielile pentru administrarea sistemului public de asigurări sociale. Motivul indicat în document este anularea procedurii de achiziție pentru elaborarea și implementarea unui nou sistem informațional „Protecția socială”, planificat pentru perioada 2026–2028.