Marea Britanie devine prima țară din Europa care comercializează carne artificială pentru animale de companie

**Marea Britanie devine prima țară din Europa care comercializează carne cultivată în laborator pentru animale de companie**

Marea Britanie va fi prima națiune din Europa unde va fi disponibilă spre comercializare carnea cultivată în laborator, după ce autoritățile de reglementare au aprobat un start-up local să producă carne de pui obținută din celule cultivate în laborator, destinată animalelor de companie, conform Bloomberg.

Start-up-ul Meatly a anunțat miercuri că, odată cu obținerea tuturor autorizațiilor necesare, va începe producția de eșantioane comerciale de hrană pentru animale. Compania lucrează în continuare la reducerea costurilor și extinderea producției la o scară industrială în următorii trei ani.

„Proprietarii de animale de companie caută o modalitate mai bună pentru a-și hrăni pisicile și câinii cu carne. Acum ne putem continua misiunea de a le oferi consumatorilor o opțiune facilă”, a declarat Owen Ensor, CEO-ul Meatly.

Carnea cultivată în laborator a atras atenția în ultimii cinci ani, promițând reducerea impactului ecologic provocat de carnea produsă în mod tradițional. Totuși, industria se confruntă cu provocări din cauza scăderii investițiilor, dificultăților în atingerea unui volum mare de producție și reacțiilor ostile în unele țări.

Carnea cultivată în laborator este produsă printr-un proces care utilizează celule animale pentru a crea țesut muscular similar cu carnea provenită de la animale sacrificate. Obținerea aprobărilor necesare pentru consumul uman al cărnii cultivate în laborator este de așteptat să fie un proces de lungă durată în Europa, ceea ce determină start-up-urile din acest sector să se orienteze spre Asia și SUA pentru expansiune viitoare.

Deși America și Singapore au permis vânzarea de carne de pui cultivată în laborator către oameni, cantitățile comercializate până acum au fost minime.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#animale de companie #carne #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.