Marea Britanie devine prima țară din Europa care comercializează carne artificială pentru animale de companie

**Marea Britanie devine prima țară din Europa care comercializează carne cultivată în laborator pentru animale de companie**

Marea Britanie va fi prima națiune din Europa unde va fi disponibilă spre comercializare carnea cultivată în laborator, după ce autoritățile de reglementare au aprobat un start-up local să producă carne de pui obținută din celule cultivate în laborator, destinată animalelor de companie, conform Bloomberg.

Start-up-ul Meatly a anunțat miercuri că, odată cu obținerea tuturor autorizațiilor necesare, va începe producția de eșantioane comerciale de hrană pentru animale. Compania lucrează în continuare la reducerea costurilor și extinderea producției la o scară industrială în următorii trei ani.

„Proprietarii de animale de companie caută o modalitate mai bună pentru a-și hrăni pisicile și câinii cu carne. Acum ne putem continua misiunea de a le oferi consumatorilor o opțiune facilă”, a declarat Owen Ensor, CEO-ul Meatly.

Carnea cultivată în laborator a atras atenția în ultimii cinci ani, promițând reducerea impactului ecologic provocat de carnea produsă în mod tradițional. Totuși, industria se confruntă cu provocări din cauza scăderii investițiilor, dificultăților în atingerea unui volum mare de producție și reacțiilor ostile în unele țări.

Carnea cultivată în laborator este produsă printr-un proces care utilizează celule animale pentru a crea țesut muscular similar cu carnea provenită de la animale sacrificate. Obținerea aprobărilor necesare pentru consumul uman al cărnii cultivate în laborator este de așteptat să fie un proces de lungă durată în Europa, ceea ce determină start-up-urile din acest sector să se orienteze spre Asia și SUA pentru expansiune viitoare.

Deși America și Singapore au permis vânzarea de carne de pui cultivată în laborator către oameni, cantitățile comercializate până acum au fost minime.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#animale de companie #carne #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții