Marea Britanie devine prima țară din Europa care comercializează carne artificială pentru animale de companie

**Marea Britanie devine prima țară din Europa care comercializează carne cultivată în laborator pentru animale de companie**

Marea Britanie va fi prima națiune din Europa unde va fi disponibilă spre comercializare carnea cultivată în laborator, după ce autoritățile de reglementare au aprobat un start-up local să producă carne de pui obținută din celule cultivate în laborator, destinată animalelor de companie, conform Bloomberg.

Start-up-ul Meatly a anunțat miercuri că, odată cu obținerea tuturor autorizațiilor necesare, va începe producția de eșantioane comerciale de hrană pentru animale. Compania lucrează în continuare la reducerea costurilor și extinderea producției la o scară industrială în următorii trei ani.

„Proprietarii de animale de companie caută o modalitate mai bună pentru a-și hrăni pisicile și câinii cu carne. Acum ne putem continua misiunea de a le oferi consumatorilor o opțiune facilă”, a declarat Owen Ensor, CEO-ul Meatly.

Carnea cultivată în laborator a atras atenția în ultimii cinci ani, promițând reducerea impactului ecologic provocat de carnea produsă în mod tradițional. Totuși, industria se confruntă cu provocări din cauza scăderii investițiilor, dificultăților în atingerea unui volum mare de producție și reacțiilor ostile în unele țări.

Carnea cultivată în laborator este produsă printr-un proces care utilizează celule animale pentru a crea țesut muscular similar cu carnea provenită de la animale sacrificate. Obținerea aprobărilor necesare pentru consumul uman al cărnii cultivate în laborator este de așteptat să fie un proces de lungă durată în Europa, ceea ce determină start-up-urile din acest sector să se orienteze spre Asia și SUA pentru expansiune viitoare.

Deși America și Singapore au permis vânzarea de carne de pui cultivată în laborator către oameni, cantitățile comercializate până acum au fost minime.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#animale de companie #carne #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.