Marea manipulare de la Președinție! Chicu dezvăluie jocul cu cifrele: Cheltuieli crescute sub masca reducerilor

Fostul premier Ion Chicu a ridicat un semn de întrebare asupra așa-ziselor reduceri de cheltuieli anunțate de actuala administrație prezidențială. Într-o declarație incisivă, Chicu a dezvăluit că, deși Maia Sandu a promis reducerea cheltuielilor pentru Președinție, în realitate, acestea au crescut cu 12 milioane de lei.

„Maia Sandu și-a îndeplinit promisiunea electorală – a redus cheltuielile pentru Președinție”, a spus Chicu. „De fapt, le-a mărit cu 12 milioane de lei, dar le-a dat pe seama Cancelariei de Stat, transferând personalul și cheltuielile aferente întreținerii Reședinței de la Condrița, către guvern.”

Chicu a subliniat că această mișcare nu reprezintă o economie reală, ci doar o manipulare cu cifrele. „Alungând personalul Președinției ‘după gard’, economie nu faci”, a adăugat el. „Aveți oameni tot pe tine te vor deservi acolo, tot din bugetul de stat vor fi remunerați. Maia, fă măcar ceva onest, nu fals și steril, în viața ta – e timpul!”

În datata de 11 martie, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a semnat un decrete prin care reduce personalul instituției pe care o conduce, la 94 de posturi de la 150 cât era până în prezent.

Potrivit documentului, Direcția generală administrare patrimoniu va cuprinde secțiile Direcția administrativă și Secția contabilitate și achiziții. Președinția înlătură Secția administrare a sistemelor și rețelelor inginerești, Secția gospodărire și întreținere și Direcția administrativă Condrița.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#președinție #buget #cheltuieli #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.