Marele proiect al UE și Americii de a oferi o alternativă la gazul rusesc se frânge rapid sub presiunea Gazprom

Eforturile UE și ale Americii de a crea o alternativă la gazele rusești în estul, sud-estul și sudul Europei prin promovarea importurilor de GNL și de gaze din Caucaz pare să se frângă rapid sub presiunea Gazprom și a Turciei, se arată într-o analiză a publicației bulgare de specialitate Altanalyses.

„Coridorul Vertical”, care reprezintă un proiect regional în care România are un rol central, sprijinit de Bruxelles și SUA, în loc să creeze alternativa la gazul rusesc, ar putea tocmai să creeze noua poartă de intrare a Gazprom în Europa, ocoling Ucraina.

Oricine a urmărit istoria și progresul ideii Turkish Gas Hub (TGH) a observat planul președintelui rus Vladimir Putin de a utiliza fluxurile de gaze din conductele rusești în Turcia pentru a-și crea propriul indice de referință pe piața gazelor, în opoziție cu bursele vest-europene și în special cu indicele de referință olandez TTF, de la Rotterdam. La celălat hub, cel de la Viena, oricum indicele de referință este dat tot de ruși.

Dinamica prețurilor de pe bursele de gaze din Turcia, Bulgaria și Țările de Jos arată că, în ultimele luni, a existat un decalaj constant între prețurile de pe bursele regionale din Turcia și Bulgaria, pe de o parte, și cele de pe bursele vest-europene, pe de altă parte. Gazul spot de pe bursa turcă este de obicei cu aproximativ 4-5 EUR/MWh mai ieftin decât cel vândut pe TTF, dar diferența dintre prețurile de pe bursele olandeză și bulgară este mai mare (la momentul redactării acestui raport, de exemplu, este puțin peste 6-7 EUR/MWh).

Este adevărat că volumele de gaze rusești tranzacționate în prezent nu sunt impresionante, dar acestea sunt în creștere. Și aceasta este o tendință care ar putea avea un efect distructiv atât asupra piețelor de gaze regionale, cât și asupra celor din UE, în cazul în care Vladimir Putin va reuși să facă ce vrea și va reuși să preia controlul asupra piețelor din sud-estul Europei prin intermediul Turciei.

„Asta este clar. Dar trebuie să ne întrebăm și de ce gazele naturale sunt mai ieftine pe bursa bulgară decât în Turcia. Întrebarea nu este atât de dificilă, dar răspunsul este cu siguranță interesant. Aș sugera că asistăm la o operațiune de probă a Kremlinului, menită să testeze cât de departe este posibil să meargă fără a provoca un răspuns din partea UE. Iar bursa Balkan Gas Hub (BGH) din Bulgaria este locul logic pentru efectuarea acestui test. Aceasta oferă acces la o piață integrată a UE fără restricții de export și tranzit. Ceea ce, desigur, nu este cazul bursei de gaze din Turcia, unde autoritățile de la Ankara controlează strict tot accesul la capacitatea de export, limitând astfel concurența”, se arată în raportul citat.

Factorii sezonieri pot avea, de asemenea, un rol în explicarea faptului că prețurile sunt mai scăzute pe bursa bulgară decât pe cea turcă. În prezent, cererea în Bulgaria este destul de limitată, deoarece consumul local de gaze tinde să fie relativ scăzut în timpul verii, în timp ce depozitul subteran de gaze al Bulgariei de la Chiren este deja destul de bine aprovizionat (ca și alte depozite regionale de gaze – inclusiv România, cu 74% grad de umplere – n.r.).

#gaz #UE #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.