Marele proiect al UE și Americii de a oferi o alternativă la gazul rusesc se frânge rapid sub presiunea Gazprom

Eforturile UE și ale Americii de a crea o alternativă la gazele rusești în estul, sud-estul și sudul Europei prin promovarea importurilor de GNL și de gaze din Caucaz pare să se frângă rapid sub presiunea Gazprom și a Turciei, se arată într-o analiză a publicației bulgare de specialitate Altanalyses.

„Coridorul Vertical”, care reprezintă un proiect regional în care România are un rol central, sprijinit de Bruxelles și SUA, în loc să creeze alternativa la gazul rusesc, ar putea tocmai să creeze noua poartă de intrare a Gazprom în Europa, ocoling Ucraina.

Oricine a urmărit istoria și progresul ideii Turkish Gas Hub (TGH) a observat planul președintelui rus Vladimir Putin de a utiliza fluxurile de gaze din conductele rusești în Turcia pentru a-și crea propriul indice de referință pe piața gazelor, în opoziție cu bursele vest-europene și în special cu indicele de referință olandez TTF, de la Rotterdam. La celălat hub, cel de la Viena, oricum indicele de referință este dat tot de ruși.

Dinamica prețurilor de pe bursele de gaze din Turcia, Bulgaria și Țările de Jos arată că, în ultimele luni, a existat un decalaj constant între prețurile de pe bursele regionale din Turcia și Bulgaria, pe de o parte, și cele de pe bursele vest-europene, pe de altă parte. Gazul spot de pe bursa turcă este de obicei cu aproximativ 4-5 EUR/MWh mai ieftin decât cel vândut pe TTF, dar diferența dintre prețurile de pe bursele olandeză și bulgară este mai mare (la momentul redactării acestui raport, de exemplu, este puțin peste 6-7 EUR/MWh).

Este adevărat că volumele de gaze rusești tranzacționate în prezent nu sunt impresionante, dar acestea sunt în creștere. Și aceasta este o tendință care ar putea avea un efect distructiv atât asupra piețelor de gaze regionale, cât și asupra celor din UE, în cazul în care Vladimir Putin va reuși să facă ce vrea și va reuși să preia controlul asupra piețelor din sud-estul Europei prin intermediul Turciei.

„Asta este clar. Dar trebuie să ne întrebăm și de ce gazele naturale sunt mai ieftine pe bursa bulgară decât în Turcia. Întrebarea nu este atât de dificilă, dar răspunsul este cu siguranță interesant. Aș sugera că asistăm la o operațiune de probă a Kremlinului, menită să testeze cât de departe este posibil să meargă fără a provoca un răspuns din partea UE. Iar bursa Balkan Gas Hub (BGH) din Bulgaria este locul logic pentru efectuarea acestui test. Aceasta oferă acces la o piață integrată a UE fără restricții de export și tranzit. Ceea ce, desigur, nu este cazul bursei de gaze din Turcia, unde autoritățile de la Ankara controlează strict tot accesul la capacitatea de export, limitând astfel concurența”, se arată în raportul citat.

Factorii sezonieri pot avea, de asemenea, un rol în explicarea faptului că prețurile sunt mai scăzute pe bursa bulgară decât pe cea turcă. În prezent, cererea în Bulgaria este destul de limitată, deoarece consumul local de gaze tinde să fie relativ scăzut în timpul verii, în timp ce depozitul subteran de gaze al Bulgariei de la Chiren este deja destul de bine aprovizionat (ca și alte depozite regionale de gaze – inclusiv România, cu 74% grad de umplere – n.r.).

#gaz #UE #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au continuat să crească luni, 7 septembrie, după un nou schimb de atacuri între Statele Unite și Iran asupra unor nave din Strâmtoarea Ormuz și din zonele adiacente. Escaladarea tensiunilor amplifică temerile privind perturbări de durată ale livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu, notează REUTERS.

În jurul orei 07:27 GMT, futures-urile pentru petrolul Brent erau în creștere cu 1,20 dolari, sau 1,25%, până la 97,48 dolari pe baril. Petrolul american WTI se aprecia cu 1,14 dolari, tot cu 1,25%, până la 92,62 dolari pe baril.

Scumpirile vin după o săptămână în care Brent a avansat cu aproape 8%, iar WTI cu aproximativ 10%, pe fondul reluării confruntărilor dintre SUA și Iran și al reducerii fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care, înaintea conflictului, tranzita aproximativ o cincime din petrolul mondial.

Comandamentul Central al SUA a anunțat că forțele americane au atacat sâmbătă trei petroliere iraniene, inclusiv una aflată în apropierea insulei Kharg, un centru strategic pentru exporturile de petrol ale Iranului. În replică, Gardienii Revoluției au susținut că au lovit trei petroliere care circulau pe rute considerate neautorizate în Strâmtoarea Ormuz și alte trei nave americane. Unele dintre afirmațiile iraniene privind lovirea navelor militare americane au fost contestate de Washington.

Datele companiei de analiză Kpler arată că, în ultimele zece zile, prin Strâmtoarea Ormuz au trecut în medie doar zece nave comerciale pe zi, cel mai redus nivel din luna mai. O reducere suplimentară a traficului petrolier ar putea provoca un deficit și mai sever de ofertă pe piața mondială.

Tensiunile ar putea crește și mai mult după ce Iranul a anunțat că intenționează să instituie o nouă zonă maritimă cu acces restricționat în Golf și să modifice coridorul internațional de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Teheranul susține că menținerea deschisă a strâmtorii depinde de încetarea acțiunilor americane împotriva Iranului.

În paralel, OPEC+ a decis duminică să mențină neschimbată pentru luna octombrie politica actuală de producție. Cele șapte state participante la acord vor păstra în octombrie nivelurile de producție stabilite pentru septembrie, în timp ce discuțiile privind noile cote pentru 2027 continuă.

Analiștii ANZ consideră că scenariul cel mai probabil este unul al unui conflict prelungit și controlat între SUA și Iran, ceea ce ar putea împiedica revenirea rapidă a livrărilor din Orientul Mijlociu. Potrivit estimărilor citate de Reuters, exporturile ar putea rămâne limitate până la sfârșitul lui 2026, iar revenirea fluxurilor la nivelurile de dinaintea conflictului ar putea să nu aibă loc înainte de primul sau chiar al doilea trimestru din 2027.