Marile puteri ale lumii, îngrijorate de achiziția dronelor de către Rusia. Tensiune la ONU din această cauză

Tensiuni la ONU din cauza dronelor folosite de ruși

Astfel, cele trei mari puteri și-au arătat îngrijorarea cu privire la achiziția de drone de atac de către Rusia. Aceasta ar fi achiziționat UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) de la Teheran.

„Avem acum numeroase dovezi că aceste UAV-uri sunt folosite pentru a lovi civili ucraineni și infrastructuri civile critice. Nu vom ezita să folosim sancțiunile noastre și alte instrumente adecvate asupra tuturor celor implicați în aceste transferuri”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU.

Ucraina a acuzat în repetate rânduri că Iranul a încălcat o interdicție a Consiliului de Securitate al ONU, după ce au trimis Rusiei mai multe drone capabile să zboare 300 de kilometri. Experții au fost invitați să le vadă pe cele care au aterizat.

În această direcția, Rusia a precizat că și-ar putea reevalua cooperarea cu ONU, dacă aceasta va trimite pe front experți pentru a inspecta dronele doborâte în Ucraina.

Mai mult, ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, nu a spus ce cooperare ar putea fi afectată. El a mai susținut că nu este optimist în legătură cu reînnoirea unui acord mediat de ONU în privința exporturilor de cereale și îngrășăminte din Marea Neagră, potrivit Mediafax.

Oficialii din Iran neagă că vând drone Rusiei

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a negat luni că țara sa vinde arme Rusiei, chiar dacă rețelele de socializare ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, care a dezvoltat dronele letale, se lăudau cu acestea.

Prin folosirea acestor drone, Moscova își va menține capacitatea de a lovi ținte de mare valoare, dar va teroriza și orașele ucrainene, de la distanță, susțin analiștii occidentali.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.