Marile puteri ale lumii, îngrijorate de achiziția dronelor de către Rusia. Tensiune la ONU din această cauză

Tensiuni la ONU din cauza dronelor folosite de ruși

Astfel, cele trei mari puteri și-au arătat îngrijorarea cu privire la achiziția de drone de atac de către Rusia. Aceasta ar fi achiziționat UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) de la Teheran.

„Avem acum numeroase dovezi că aceste UAV-uri sunt folosite pentru a lovi civili ucraineni și infrastructuri civile critice. Nu vom ezita să folosim sancțiunile noastre și alte instrumente adecvate asupra tuturor celor implicați în aceste transferuri”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU.

Ucraina a acuzat în repetate rânduri că Iranul a încălcat o interdicție a Consiliului de Securitate al ONU, după ce au trimis Rusiei mai multe drone capabile să zboare 300 de kilometri. Experții au fost invitați să le vadă pe cele care au aterizat.

În această direcția, Rusia a precizat că și-ar putea reevalua cooperarea cu ONU, dacă aceasta va trimite pe front experți pentru a inspecta dronele doborâte în Ucraina.

Mai mult, ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, nu a spus ce cooperare ar putea fi afectată. El a mai susținut că nu este optimist în legătură cu reînnoirea unui acord mediat de ONU în privința exporturilor de cereale și îngrășăminte din Marea Neagră, potrivit Mediafax.

Oficialii din Iran neagă că vând drone Rusiei

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a negat luni că țara sa vinde arme Rusiei, chiar dacă rețelele de socializare ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, care a dezvoltat dronele letale, se lăudau cu acestea.

Prin folosirea acestor drone, Moscova își va menține capacitatea de a lovi ținte de mare valoare, dar va teroriza și orașele ucrainene, de la distanță, susțin analiștii occidentali.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.