Marile puteri ale lumii, îngrijorate de achiziția dronelor de către Rusia. Tensiune la ONU din această cauză

Tensiuni la ONU din cauza dronelor folosite de ruși

Astfel, cele trei mari puteri și-au arătat îngrijorarea cu privire la achiziția de drone de atac de către Rusia. Aceasta ar fi achiziționat UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) de la Teheran.

„Avem acum numeroase dovezi că aceste UAV-uri sunt folosite pentru a lovi civili ucraineni și infrastructuri civile critice. Nu vom ezita să folosim sancțiunile noastre și alte instrumente adecvate asupra tuturor celor implicați în aceste transferuri”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU.

Ucraina a acuzat în repetate rânduri că Iranul a încălcat o interdicție a Consiliului de Securitate al ONU, după ce au trimis Rusiei mai multe drone capabile să zboare 300 de kilometri. Experții au fost invitați să le vadă pe cele care au aterizat.

În această direcția, Rusia a precizat că și-ar putea reevalua cooperarea cu ONU, dacă aceasta va trimite pe front experți pentru a inspecta dronele doborâte în Ucraina.

Mai mult, ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, nu a spus ce cooperare ar putea fi afectată. El a mai susținut că nu este optimist în legătură cu reînnoirea unui acord mediat de ONU în privința exporturilor de cereale și îngrășăminte din Marea Neagră, potrivit Mediafax.

Oficialii din Iran neagă că vând drone Rusiei

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a negat luni că țara sa vinde arme Rusiei, chiar dacă rețelele de socializare ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, care a dezvoltat dronele letale, se lăudau cu acestea.

Prin folosirea acestor drone, Moscova își va menține capacitatea de a lovi ținte de mare valoare, dar va teroriza și orașele ucrainene, de la distanță, susțin analiștii occidentali.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.