Marile puteri ale lumii, îngrijorate de achiziția dronelor de către Rusia. Tensiune la ONU din această cauză

Tensiuni la ONU din cauza dronelor folosite de ruși

Astfel, cele trei mari puteri și-au arătat îngrijorarea cu privire la achiziția de drone de atac de către Rusia. Aceasta ar fi achiziționat UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) de la Teheran.

„Avem acum numeroase dovezi că aceste UAV-uri sunt folosite pentru a lovi civili ucraineni și infrastructuri civile critice. Nu vom ezita să folosim sancțiunile noastre și alte instrumente adecvate asupra tuturor celor implicați în aceste transferuri”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU.

Ucraina a acuzat în repetate rânduri că Iranul a încălcat o interdicție a Consiliului de Securitate al ONU, după ce au trimis Rusiei mai multe drone capabile să zboare 300 de kilometri. Experții au fost invitați să le vadă pe cele care au aterizat.

În această direcția, Rusia a precizat că și-ar putea reevalua cooperarea cu ONU, dacă aceasta va trimite pe front experți pentru a inspecta dronele doborâte în Ucraina.

Mai mult, ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, nu a spus ce cooperare ar putea fi afectată. El a mai susținut că nu este optimist în legătură cu reînnoirea unui acord mediat de ONU în privința exporturilor de cereale și îngrășăminte din Marea Neagră, potrivit Mediafax.

Oficialii din Iran neagă că vând drone Rusiei

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a negat luni că țara sa vinde arme Rusiei, chiar dacă rețelele de socializare ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, care a dezvoltat dronele letale, se lăudau cu acestea.

Prin folosirea acestor drone, Moscova își va menține capacitatea de a lovi ținte de mare valoare, dar va teroriza și orașele ucrainene, de la distanță, susțin analiștii occidentali.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.