Mario Draghi vrea să evite ca Europa să devină “un zid de taxe vamale”

Fostul premier italian Mario Draghi a declarat miercuri că dorește să evite ca Europa să devină „un zid de taxe vamale”, pe fondul tensiunilor dintre Beijing și UE cu privire la suprataxarea vehiculelor electrice produse în China. “Strategia de a construi un zid de taxe vamale în jurul economiei europene nu este fezabilă”, a declarat fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) miercuri la Paris, invitat să ia cuvântul la sediul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), transmite BFM TV.

Mario Draghi, autorul unui raport publicat la începutul lunii septembrie privind competitivitatea UE, a considerat, de asemenea, că „o mare parte din prosperitatea noastră provine din deschiderea piețelor din întreaga lume”, subliniind că jumătate din bogăția creată de Uniunea Europeană provine din comerț, în timp ce cifra pentru Statele Unite este mai mică de 30%.

La sfârșitul lunii septembrie, italianul afirmase deja că „ne vom face rău singuri” urmând calea protecționismului, iar în raportul său a recomandat să ne apărăm prin inovare.

Fără o strategie alternativă la protecționism, „marile puteri pot riposta împotriva noastră mult mai ușor pentru că suntem foarte deschiși”, a continuat miercuri Mario Draghi, referindu-se la răspunsul Chinei la taxele vamale europene asupra vehiculelor electrice anunțate la începutul lunii octombrie.Beijingul a anunțat deja măsuri de retorsiune împotriva coniacului importat din Europa și ar putea lua măsuri drastice și în alte sectoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #Europa #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.