Mario Draghi vrea să evite ca Europa să devină “un zid de taxe vamale”

Fostul premier italian Mario Draghi a declarat miercuri că dorește să evite ca Europa să devină „un zid de taxe vamale”, pe fondul tensiunilor dintre Beijing și UE cu privire la suprataxarea vehiculelor electrice produse în China. “Strategia de a construi un zid de taxe vamale în jurul economiei europene nu este fezabilă”, a declarat fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) miercuri la Paris, invitat să ia cuvântul la sediul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), transmite BFM TV.

Mario Draghi, autorul unui raport publicat la începutul lunii septembrie privind competitivitatea UE, a considerat, de asemenea, că „o mare parte din prosperitatea noastră provine din deschiderea piețelor din întreaga lume”, subliniind că jumătate din bogăția creată de Uniunea Europeană provine din comerț, în timp ce cifra pentru Statele Unite este mai mică de 30%.

La sfârșitul lunii septembrie, italianul afirmase deja că „ne vom face rău singuri” urmând calea protecționismului, iar în raportul său a recomandat să ne apărăm prin inovare.

Fără o strategie alternativă la protecționism, „marile puteri pot riposta împotriva noastră mult mai ușor pentru că suntem foarte deschiși”, a continuat miercuri Mario Draghi, referindu-se la răspunsul Chinei la taxele vamale europene asupra vehiculelor electrice anunțate la începutul lunii octombrie.Beijingul a anunțat deja măsuri de retorsiune împotriva coniacului importat din Europa și ar putea lua măsuri drastice și în alte sectoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #Europa #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.