Mario Draghi vrea să evite ca Europa să devină “un zid de taxe vamale”

Fostul premier italian Mario Draghi a declarat miercuri că dorește să evite ca Europa să devină „un zid de taxe vamale”, pe fondul tensiunilor dintre Beijing și UE cu privire la suprataxarea vehiculelor electrice produse în China. “Strategia de a construi un zid de taxe vamale în jurul economiei europene nu este fezabilă”, a declarat fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) miercuri la Paris, invitat să ia cuvântul la sediul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), transmite BFM TV.

Mario Draghi, autorul unui raport publicat la începutul lunii septembrie privind competitivitatea UE, a considerat, de asemenea, că „o mare parte din prosperitatea noastră provine din deschiderea piețelor din întreaga lume”, subliniind că jumătate din bogăția creată de Uniunea Europeană provine din comerț, în timp ce cifra pentru Statele Unite este mai mică de 30%.

La sfârșitul lunii septembrie, italianul afirmase deja că „ne vom face rău singuri” urmând calea protecționismului, iar în raportul său a recomandat să ne apărăm prin inovare.

Fără o strategie alternativă la protecționism, „marile puteri pot riposta împotriva noastră mult mai ușor pentru că suntem foarte deschiși”, a continuat miercuri Mario Draghi, referindu-se la răspunsul Chinei la taxele vamale europene asupra vehiculelor electrice anunțate la începutul lunii octombrie.Beijingul a anunțat deja măsuri de retorsiune împotriva coniacului importat din Europa și ar putea lua măsuri drastice și în alte sectoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #Europa #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.