Maşinăria de făcut bani care a invadat toate coşurile de cumpărături din Europa, se pregăteşte de noi feature-uri

Shein, start-up-ul de modă rapidă fondat în China și evaluat la peste 60 de miliarde de dolari, a făcut pași importanți pentru diversificarea activității sale principale înainte de o listare planificată la Londra, conform unui raport Financial Times. Popular printre generația Z, Shein a investit în infrastructura logistică pentru a extinde capacitatea de depozitare și a reduce durata de livrare.

Compania, cunoscută pentru strategia sa de fast fashion, încearcă să convingă investitorii de capacitatea sa de a se dezvolta dincolo de această piață maturizată. Analiștii subliniază că Shein trebuie să își adapteze modelul de afaceri pentru a concura cu rivalii chinezi Temu și Amazon. Martin Roll, strateg de afaceri din Singapore, a declarat că Shein trebuie să își rafineze operațiunile pentru a-și menține relevanța într-un sector digital aglomerat și într-o piață globală dificilă pentru IPO-uri.

Shein, care a cunoscut o ascensiune rapidă în timpul pandemiei, a amânat planurile de listare în SUA din cauza reglementărilor stricte din China și a unei piețe globale slabe pentru IPO-uri. Recent, compania s-a reorientat către listarea în Marea Britanie, în contextul tensiunilor dintre Beijing și Washington. Însă, rămâne incert dacă Shein va obține aprobarea autorităților chineze pentru această listare.

În 2023, Shein a atins un profit record de peste 2 miliarde de dolari. În comparație, rivalii H&M și Inditex, proprietarul Zara, au raportat profituri nete de 829 milioane de dolari și, respectiv, 5,4 miliarde de euro. Deși Shein se așteaptă la o încetinire a creșterii pe măsură ce devine un jucător consacrat pe piața fast fashion, compania continuă să își adapteze strategia pentru a fideliza clienții și a atinge obiectivele de venituri.

Datele GWI arată că utilizarea aplicației Shein a stagnat la nivel global, cu puțin peste 12% dintre respondenți declarând că au folosit aplicația în ultima lună, similar cu cele două trimestre anterioare.

Shein rămâne concentrată pe eficientizarea operațiunilor și inovare, în pregătirea pentru listarea la bursă și pentru a-și menține poziția pe o piață extrem de competitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Europa #bani #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.