Măsuri drastice împotriva COVID-19: Regimul de carantină a fost prelungit la Sydney

Regimul de carantină din capitala australiană Sydney a fost prelungit până la sfârșitul lunii septembrie pentru a încetini răspândirea unui focar Covid, transmite BBC.

De asemenea, milioane de locuitori din suburbiile cele mai afectate ale orașului au interdicția de a ieși din casă.

Cu toate că s-au impus măsuri drastice încă de la sfârșitul lunii iunie, infecțiile s-au dublat în ultima săptămână, cu 642 de cazuri noi înregistrate vineri și 681 joi.

„Îmi cer scuze pentru marea majoritatea oamenilor din acele comunități care fac ceea ce trebuie, dar pentru sănătatea și siguranța noastră, trebuie să luăm aceste decizii dificile”, a declarat premierul Gladys Berejiklian din New South Wales (NSW).

Criticii spun că carantina nu este o metodă eficientă împotriva virusului. Măsurile dure au fost criticate și de parlamentarii locali.

Criticii spun că guvernul de stat ar fi putut acționa mai devreme pentru a aborda izbucnirea variantei Delta foarte contagioase.

Australia a marcat joi cele mai mari infecții zilnice de la începutul pandemiei, înregistrând 754 de cazuri.

În prezent, peste jumătate din cei 25 de milioane de oameni din Australia trăiesc în blocaj, pe fondul focarelor din Melbourne și Canberra.

Sydney rămâne cea mai mare preocupare – 65 de decese au fost înregistrate în NSW ca urmare a ultimului focar.

Restul NSW este, de asemenea, blocat, dar dna Berejiklian a spus că restricțiile din afara Sydney vor fi ușurate pe 28 august.

Până în prezent, Australia a înregistrat 971 de decese din cauza Covid, mai puține decât multe națiuni.

Totuși, odată cu intrarea tulpinii Delta, numărul cazurilor a început să crească semnificativ.

#sydney #carantină #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.