Măsuri drastice împotriva COVID-19: Regimul de carantină a fost prelungit la Sydney

Regimul de carantină din capitala australiană Sydney a fost prelungit până la sfârșitul lunii septembrie pentru a încetini răspândirea unui focar Covid, transmite BBC.

De asemenea, milioane de locuitori din suburbiile cele mai afectate ale orașului au interdicția de a ieși din casă.

Cu toate că s-au impus măsuri drastice încă de la sfârșitul lunii iunie, infecțiile s-au dublat în ultima săptămână, cu 642 de cazuri noi înregistrate vineri și 681 joi.

„Îmi cer scuze pentru marea majoritatea oamenilor din acele comunități care fac ceea ce trebuie, dar pentru sănătatea și siguranța noastră, trebuie să luăm aceste decizii dificile”, a declarat premierul Gladys Berejiklian din New South Wales (NSW).

Criticii spun că carantina nu este o metodă eficientă împotriva virusului. Măsurile dure au fost criticate și de parlamentarii locali.

Criticii spun că guvernul de stat ar fi putut acționa mai devreme pentru a aborda izbucnirea variantei Delta foarte contagioase.

Australia a marcat joi cele mai mari infecții zilnice de la începutul pandemiei, înregistrând 754 de cazuri.

În prezent, peste jumătate din cei 25 de milioane de oameni din Australia trăiesc în blocaj, pe fondul focarelor din Melbourne și Canberra.

Sydney rămâne cea mai mare preocupare – 65 de decese au fost înregistrate în NSW ca urmare a ultimului focar.

Restul NSW este, de asemenea, blocat, dar dna Berejiklian a spus că restricțiile din afara Sydney vor fi ușurate pe 28 august.

Până în prezent, Australia a înregistrat 971 de decese din cauza Covid, mai puține decât multe națiuni.

Totuși, odată cu intrarea tulpinii Delta, numărul cazurilor a început să crească semnificativ.

#sydney #carantină #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.