Mercedes-Benz pe vânzările de mașini de lux și vehicule electrice. Ce spune despre criza cipurilor

Mercedes-Benz a anunţat joi că va prioritiza vânzările de maşini premium şi vehicule electrice în 2022 şi va extinde relaţiile cu producătorii de cipuri, pentru a avea mai mult control privind lanţul de aprovizionare, pe fondul deficitului global de semiconductori, transmite Reuters.

În 2021, divizia Mercedes-Benz Cars & Vans a realizat un profit ajustat înainte de taxe şi dobânzi (EBIT) de 13,9 miliarde de euro, de la 6,8 miliarde de euro în anul precedent, deşi vânzările au scăzut cu 5%, scrie Agerpres.

Câştigurile au fost stimulate de vânzările de maşini premium şi vehicule electrice, care au crescut semnificativ faţă de 2020. Astfel, în 2021, vânzările de maşini premium au crescut cu 30%, iar cele de vehicule electrice cu 64%.

„Ne concentrăm pe eficienţa costurilor şi gestionarea lanţului de aprovizionare, iar priorităţile noastre sunt accelerarea ofensivei electrice, a planurilor privind maşinile autonome şi axarea pe afacerea noastră de maşini de lux”, a afirmat directorul general Ola Kaellenius.

Compania va propune dividende de 5 euro pe acţiune pentru 2021, faţă de 1,35 euro pe acţiune în 2020.

Pentru acest an, Mercedes-Benz estimează o creştere uşoară a veniturilor, comparativ cu 2021, în urma atenuării perturbărilor din lanţul de aprovizionare, dar a avertizat că este prea devreme să previzioneze când se va încheia deficitul global de semiconductori.

#masini de lux #mercedes benz #criza de cipuri #vanzari #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră