Mercedes-Benz pe vânzările de mașini de lux și vehicule electrice. Ce spune despre criza cipurilor

Mercedes-Benz a anunţat joi că va prioritiza vânzările de maşini premium şi vehicule electrice în 2022 şi va extinde relaţiile cu producătorii de cipuri, pentru a avea mai mult control privind lanţul de aprovizionare, pe fondul deficitului global de semiconductori, transmite Reuters.

În 2021, divizia Mercedes-Benz Cars & Vans a realizat un profit ajustat înainte de taxe şi dobânzi (EBIT) de 13,9 miliarde de euro, de la 6,8 miliarde de euro în anul precedent, deşi vânzările au scăzut cu 5%, scrie Agerpres.

Câştigurile au fost stimulate de vânzările de maşini premium şi vehicule electrice, care au crescut semnificativ faţă de 2020. Astfel, în 2021, vânzările de maşini premium au crescut cu 30%, iar cele de vehicule electrice cu 64%.

„Ne concentrăm pe eficienţa costurilor şi gestionarea lanţului de aprovizionare, iar priorităţile noastre sunt accelerarea ofensivei electrice, a planurilor privind maşinile autonome şi axarea pe afacerea noastră de maşini de lux”, a afirmat directorul general Ola Kaellenius.

Compania va propune dividende de 5 euro pe acţiune pentru 2021, faţă de 1,35 euro pe acţiune în 2020.

Pentru acest an, Mercedes-Benz estimează o creştere uşoară a veniturilor, comparativ cu 2021, în urma atenuării perturbărilor din lanţul de aprovizionare, dar a avertizat că este prea devreme să previzioneze când se va încheia deficitul global de semiconductori.

#masini de lux #mercedes benz #criza de cipuri #vanzari #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.