Mercedes-Benz pe vânzările de mașini de lux și vehicule electrice. Ce spune despre criza cipurilor

Mercedes-Benz a anunţat joi că va prioritiza vânzările de maşini premium şi vehicule electrice în 2022 şi va extinde relaţiile cu producătorii de cipuri, pentru a avea mai mult control privind lanţul de aprovizionare, pe fondul deficitului global de semiconductori, transmite Reuters.

În 2021, divizia Mercedes-Benz Cars & Vans a realizat un profit ajustat înainte de taxe şi dobânzi (EBIT) de 13,9 miliarde de euro, de la 6,8 miliarde de euro în anul precedent, deşi vânzările au scăzut cu 5%, scrie Agerpres.

Câştigurile au fost stimulate de vânzările de maşini premium şi vehicule electrice, care au crescut semnificativ faţă de 2020. Astfel, în 2021, vânzările de maşini premium au crescut cu 30%, iar cele de vehicule electrice cu 64%.

„Ne concentrăm pe eficienţa costurilor şi gestionarea lanţului de aprovizionare, iar priorităţile noastre sunt accelerarea ofensivei electrice, a planurilor privind maşinile autonome şi axarea pe afacerea noastră de maşini de lux”, a afirmat directorul general Ola Kaellenius.

Compania va propune dividende de 5 euro pe acţiune pentru 2021, faţă de 1,35 euro pe acţiune în 2020.

Pentru acest an, Mercedes-Benz estimează o creştere uşoară a veniturilor, comparativ cu 2021, în urma atenuării perturbărilor din lanţul de aprovizionare, dar a avertizat că este prea devreme să previzioneze când se va încheia deficitul global de semiconductori.

#masini de lux #mercedes benz #criza de cipuri #vanzari #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 un deficit de cont curent de 26% din PIB, echivalent cu peste 1 miliard de dolari SUA – cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată o notă de poziție elaborată economista de la Expert-Grup, Marina Soloviova .

Potrivit documentului, dezechilibrul extern nu mai are doar cauze conjuncturale, ci și probleme structurale, care agravează vulnerabilitățile economiei. Deficitele comerciale persistente, dependența de câteva piețe de export și expunerea la șocuri climatice fac ca balanța de plăți să fie tot mai greu sustenabilă.

Nota arată că deficitul este alimentat în principal de comerțul cu bunuri, unde balanța negativă a ajuns la 41% din PIB în T1:2025. Exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, după un recul de 12% în 2024, pe fondul recoltelor agricole slabe și al reducerii cererii pentru produse industriale, cum ar fi cablurile și scaunele auto. În paralel, importurile au rămas ridicate, accentuând dezechilibrul.

Pe partea pozitivă, serviciile IT au susținut parțial balanța externă, dar creșterea lor s-a temperat la 13% în 2024, iar excedentul total din servicii acoperă doar 12% din deficitul comercial. Expert-Grup atenționează că potențialul sectorului este limitat de lipsa forței de muncă calificate și de infrastructura slabă de transport.

Deficitele mari de cont curent cresc riscul unor crize valutare și de datorie, prin epuizarea rezervelor valutare, scăderea cererii agregate și afectarea politicii monetare. În condițiile actuale, Moldova depinde excesiv de câteva piețe de export, în special România, care a absorbit 33% din exporturile de bunuri în 2024.

Pentru corectarea dezechilibrului extern,economista Marina Solovioava recomandă: investiții în infrastructura calității și laboratoare acreditate pentru exporturi agro-alimentare, atragerea de investiții străine directe care aduc tehnologie, substituirea importurilor prin eficiență energetică și producție locală, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, stimulente agricole pentru culturi cu valoare adăugată ridicată și rezistente la secetă și revizuirea politicilor interne care au avut efecte adverse asupra exporturilor, precum licențierea importului de cereale sau controalele excesive la mărfurile cu utilizare duală .