Mercedes-Benz pe vânzările de mașini de lux și vehicule electrice. Ce spune despre criza cipurilor

Mercedes-Benz a anunţat joi că va prioritiza vânzările de maşini premium şi vehicule electrice în 2022 şi va extinde relaţiile cu producătorii de cipuri, pentru a avea mai mult control privind lanţul de aprovizionare, pe fondul deficitului global de semiconductori, transmite Reuters.

În 2021, divizia Mercedes-Benz Cars & Vans a realizat un profit ajustat înainte de taxe şi dobânzi (EBIT) de 13,9 miliarde de euro, de la 6,8 miliarde de euro în anul precedent, deşi vânzările au scăzut cu 5%, scrie Agerpres.

Câştigurile au fost stimulate de vânzările de maşini premium şi vehicule electrice, care au crescut semnificativ faţă de 2020. Astfel, în 2021, vânzările de maşini premium au crescut cu 30%, iar cele de vehicule electrice cu 64%.

„Ne concentrăm pe eficienţa costurilor şi gestionarea lanţului de aprovizionare, iar priorităţile noastre sunt accelerarea ofensivei electrice, a planurilor privind maşinile autonome şi axarea pe afacerea noastră de maşini de lux”, a afirmat directorul general Ola Kaellenius.

Compania va propune dividende de 5 euro pe acţiune pentru 2021, faţă de 1,35 euro pe acţiune în 2020.

Pentru acest an, Mercedes-Benz estimează o creştere uşoară a veniturilor, comparativ cu 2021, în urma atenuării perturbărilor din lanţul de aprovizionare, dar a avertizat că este prea devreme să previzioneze când se va încheia deficitul global de semiconductori.

#masini de lux #mercedes benz #criza de cipuri #vanzari #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.