Merele produse în Moldova vor fi la mare căutare. Se estimează o recoltă mai redusă

Merele vor fi la mare căutare în această toamnă. În 2022 se estimează o recoltă de mere mai mică în comparație cu anul trecut. Precizările date au fost făcute de președintele Asociației Moldova Fruct, Vitalie Gorincioi, în cadrul emisunii „La Raport” de la AGRO TV.

„Noi chiar săptămâna trecută am făcut estimări la cultura mărului pentru că aici avem cele mai mari pierderi. Comparativ, noi estimăm în jur de 400-450 de mii de tone, raportate la roada de anul trecut, care a fost 650 de mii de tone”, spune Vitalie Gorincioi.

Președintele Asociației Moldova Fruct precizează că un motiv ar fi că se defrișează inclusiv plantații care ar mai fi putut da roadă. O altă problemă este lipsa de apă. În acest sens, starea de urgență în agricultură, despre care se vorbește că ar putea fi introdusă în curând, ar putea soluționa o serie de probleme ce vizează disputa dintre arendatorii de lacuri și fermieri.

„Noi avem niște lacune în legislație. Toamna dăm drumul la toate lacurile ca să prindem câteva căldări de pește. De aici e criză de apă și noi îi dăm drumul așa…În lege e scris că apa din lacuri este primordial pentru irigare. Sunt lacuri care au fost concepute, prevăzute pentru irigare. Astăzi în statutul celor care le-au luat în arendă sau le-au procurat e scris: pentru creșterea peștilor și agrement”, mai spune președintele Asociației Moldova Fruct.

#produs in moldova #moldova fruct #mere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.