Metalferos topește milioane. Pierderi de 23 milioane lei, în ciuda cifrei de afaceri pe plus

Compania de stat Metalferos S.A., liderul național în colectarea fierului vechi, a înregistrat în 2024 pierderi nete de 23,75 milioane de lei, potrivit raportului financiar anual publicat de companie. În 2023 pierderile au fost de aproape 45 milioane lei.

Paradoxal, în 2024 veniturile companiei aproape s-au dublat, ajungând la 274,9 milioane lei, față de 139,8 milioane lei în anul precedent. În același timp, cheltuielile de exploatare au crescut accelerat, determinând o scădere drastică a profitului operațional.

Printre cele mai mari costuri suportate de companie s-au numărat: cheltuieli administrative – 14,1 milioane lei, cheltuieli de distribuire – 43 milioane lei (în creștere explozivă față de 3,3 milioane lei în 2023) și cheltuieli operaționale diverse – 35,9 milioane lei.

Astfel, rezultatul din activitatea operațională a fost unul negativ, de -25,95 milioane lei, față de -37,8 milioane lei în anul anterior. Activitatea financiară s-a redresat de la pierderi de 7,2 milioane lei în 2023 la un mic profit de 1,5 milioane lei în 2024, grație veniturilor din diferențe de curs valutar.

La capitolul numerar, compania a încheiat anul 2024 cu doar 5,48 milioane lei în conturi, față de peste 59 milioane lei la începutul anului. Fluxul net de numerar din activitatea operațională a fost de asemenea negativ, de -54,2 milioane lei.

Pe fondul acestor pierderi, capitalul propriu al companiei a scăzut semnificativ, ajungând la 117,57 milioane lei, de la 261,3 milioane lei cu un an în urmă. Metalferos are în prezent 132 de angajați și operează din Zona Industrială Vatra, Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #metalferos #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan anunță un pachet de măsuri pentru combaterea „salariilor nesimțite” din sectorul public, susținând că Guvernul va verifica manual cele mai mari 100 de pachete salariale și va suspenda, temporar, bonusurile și alte beneficii acordate angajaților cu remunerații foarte mari.

Potrivit premierului, analiza realizată împreună cu reprezentanții Cancelariei de Stat și pe baza datelor furnizate de Serviciul Fiscal de Stat a vizat aproximativ 40.000 de salarii din cadrul a 125 de instituții și întreprinderi publice.

„86% dintre angajați au salarii sub 20.000 de lei. Problema este concentrată la un număr foarte mic de persoane. Circa 439 de oameni, adică 1,1% din total, au salarii mari și foarte mari, iar 152 de persoane câștigă peste 80.000 de lei pe lună”, a declarat Vasile Tofan.

Șeful Executivului a precizat că un salariu ridicat nu reprezintă automat un abuz, deoarece există domenii precum IT, securitatea cibernetică sau aviația, unde statul trebuie să concureze cu sectorul privat pentru a atrage specialiști. Totuși, acesta a subliniat că „excesele” nu vor mai fi tolerate.

Printre primele măsuri anunțate se numără verificarea individuală a celor mai mari 100 de pachete salariale din sectorul public. În perioada investigațiilor, Guvernul propune suspendarea tuturor bonusurilor, sporurilor, diurnelor și ajutoarelor materiale pentru angajații care încasează salarii de peste 52.200 de lei, echivalentul a trei salarii medii pe economie.

De asemenea, Executivul intenționează să suspende temporar distribuirea profiturilor către conducerea companiilor de stat și instituțiilor publice și să publice un catalog online cu salariile din instituțiile publice, astfel încât cetățenii să poată vedea nivelul de remunerare pentru fiecare funcție și instituție.

O altă măsură anunțată este introducerea unei raportări video periodice din partea conducătorilor întreprinderilor de stat și ai instituțiilor publice, care vor trebui să prezinte public rezultatele activității și informații privind remunerarea.

Premierul a anunțat și un al doilea pachet de reforme, aflat în pregătire. Acesta prevede reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație la trei sau cinci persoane, în funcție de mărimea companiei, eliminarea consiliilor la întreprinderile mici, desființarea comisiilor de cenzori, interzicerea aprobării propriei remunerații de către conducători, plafonarea pachetelor de compensații și revizuirea contractelor de management.