Metodologia care a salvat mai multe afaceri aflate la un pas de faliment. Ce este Design Thinking șice rol are

Design Thinking-ul este metodologia care a salvat mai multe afaceri ce erau în prag de faliment. Iată cum funcționează această metodă și exemple din viața reală.

Ce este Design Thinking-ul?

Cea mai populară definiţie pentru Design Thinking, este dată de Tim Brown, CEO al IDEO: “Design Thinking este o abordare a inovaţiei centrată pe oameni, care se inspiră din arsenalul designerilor pentru a integra nevoile oamenilor, posibiltăţile tehnologice şi cele necesare pentru succesul unui business. Altfel zis: Design Thinkingul înseamnă să descoperi problemele oamenilor și să găsești soluții accesibile și inovative pentru a le rezolva.

Ce rol are Design Thinkingul?

Iată un exemplu real despre Braun, Oral B și periuță de dinți electrică. În 2016, Braun și Oral B i-au contactat pe Kim Colin și Sam Hecht, doi designeri cu renume din Londra pentru a crea o periuță electrică mai inteligentă.

Inițial, producătorii de la Braun și Oral B le-au sugerat lui Colin și Hecht să proiecteze o periuță de dinți electrică cu o varietate de caracteristici sofisticate de urmărire a datelor, inclusiv un player de muzică, pentru a detecta cât de bine utilizatorii își spălau fiecare dinte și chiar cât de sensibile erau gingiile lor.

Cu toate acestea, Hecht și Colin i-au sfătuit să se gândească mai mult la experiența clientului, spre deosebire de propria viziune pentru produs. Le-au explicat cum câteva adăugări simple la pensulă ar putea rezolva multe dintre nemulțumirile raportate de utilizatorii lor. Hecht și Colin au adăugat încărcarea USB și au ușurat procesul de comandare a de periilor de la capăt de schimb, ambele probleme fiind raportate de utilizatorii Braun și Oral B.

În rezultat, produsul nou a ieșit excepțional, luând în considerare feedback-ul utilizatorilor, ei au reușit să sporească vânzările și să obțină mai mulți clienți loiali.

Abordarea Design Thinking a fost și colacul de salvare pentru compania Airbnb, când aceasta se afla la un pas de faliment.

Fondatorul acesteia, Joe Gebbia, s-a pus în pielea utilizatorul și a descoperit problema. Calitatea rea a fotografiilor era motivul pentru care clienții nu aveau încredere în serviiciile pe care le prestau. Satisfăcând cerințele clienților, Airbnb a câștigat dublu chiar din următoarea săptămână.

Sursa: Telegram/antreprenor.md

#abordare #design thinking #faliment #Airbnb #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, a respins ideea introducerii unei cote obligatorii de 50% pentru produsele autohtone pe rafturile magazinelor, declarând la Radio Moldova că o astfel de măsură ar încălca atât regulile economiei de piață, cât și normele internaționale.

Potrivit ministrului, impunerea unei limite minime pentru marfa produsă în Republica Moldova nu ar fi compatibilă cu angajamentele comerciale ale țării și ar contraveni celor mai bune practici europene.

„Nu este corect, nu este o regulă a unei economii de piață, nu este corect conform reglementărilor internaționale și celor mai bune practici. Limitarea nu este posibilă din punct de vedere juridic”, a subliniat Osmochescu.

În locul unei cotări obligatorii, ministrul propune soluții alternative pentru susținerea producătorilor locali: programe de marketing, etichetare clară și campanii care evidențiază produsele fabricate în Republica Moldova direct pe rafturile magazinelor.

„Putem avea programe de marketing în rafturi, unde sunt identificate produsele din Republica Moldova și sunt promovate cu sprijinul statului. Putem stimula consumul local, dar nu putem impune cote obligatorii”, a declarat ministrul.

În 2021, toate magazinele din Republica Moldova erau obligate să aibă pe rafturi cel puţin 50 de produse agroalimentare autohtone, însă ulterior prevederea a fost abrogată.