Metodologia care a salvat mai multe afaceri aflate la un pas de faliment. Ce este Design Thinking șice rol are

Design Thinking-ul este metodologia care a salvat mai multe afaceri ce erau în prag de faliment. Iată cum funcționează această metodă și exemple din viața reală.

Ce este Design Thinking-ul?

Cea mai populară definiţie pentru Design Thinking, este dată de Tim Brown, CEO al IDEO: “Design Thinking este o abordare a inovaţiei centrată pe oameni, care se inspiră din arsenalul designerilor pentru a integra nevoile oamenilor, posibiltăţile tehnologice şi cele necesare pentru succesul unui business. Altfel zis: Design Thinkingul înseamnă să descoperi problemele oamenilor și să găsești soluții accesibile și inovative pentru a le rezolva.

Ce rol are Design Thinkingul?

Iată un exemplu real despre Braun, Oral B și periuță de dinți electrică. În 2016, Braun și Oral B i-au contactat pe Kim Colin și Sam Hecht, doi designeri cu renume din Londra pentru a crea o periuță electrică mai inteligentă.

Inițial, producătorii de la Braun și Oral B le-au sugerat lui Colin și Hecht să proiecteze o periuță de dinți electrică cu o varietate de caracteristici sofisticate de urmărire a datelor, inclusiv un player de muzică, pentru a detecta cât de bine utilizatorii își spălau fiecare dinte și chiar cât de sensibile erau gingiile lor.

Cu toate acestea, Hecht și Colin i-au sfătuit să se gândească mai mult la experiența clientului, spre deosebire de propria viziune pentru produs. Le-au explicat cum câteva adăugări simple la pensulă ar putea rezolva multe dintre nemulțumirile raportate de utilizatorii lor. Hecht și Colin au adăugat încărcarea USB și au ușurat procesul de comandare a de periilor de la capăt de schimb, ambele probleme fiind raportate de utilizatorii Braun și Oral B.

În rezultat, produsul nou a ieșit excepțional, luând în considerare feedback-ul utilizatorilor, ei au reușit să sporească vânzările și să obțină mai mulți clienți loiali.

Abordarea Design Thinking a fost și colacul de salvare pentru compania Airbnb, când aceasta se afla la un pas de faliment.

Fondatorul acesteia, Joe Gebbia, s-a pus în pielea utilizatorul și a descoperit problema. Calitatea rea a fotografiilor era motivul pentru care clienții nu aveau încredere în serviiciile pe care le prestau. Satisfăcând cerințele clienților, Airbnb a câștigat dublu chiar din următoarea săptămână.

Sursa: Telegram/antreprenor.md

#abordare #design thinking #faliment #Airbnb #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.