Metodologia care a salvat mai multe afaceri aflate la un pas de faliment. Ce este Design Thinking șice rol are

Design Thinking-ul este metodologia care a salvat mai multe afaceri ce erau în prag de faliment. Iată cum funcționează această metodă și exemple din viața reală.

Ce este Design Thinking-ul?

Cea mai populară definiţie pentru Design Thinking, este dată de Tim Brown, CEO al IDEO: “Design Thinking este o abordare a inovaţiei centrată pe oameni, care se inspiră din arsenalul designerilor pentru a integra nevoile oamenilor, posibiltăţile tehnologice şi cele necesare pentru succesul unui business. Altfel zis: Design Thinkingul înseamnă să descoperi problemele oamenilor și să găsești soluții accesibile și inovative pentru a le rezolva.

Ce rol are Design Thinkingul?

Iată un exemplu real despre Braun, Oral B și periuță de dinți electrică. În 2016, Braun și Oral B i-au contactat pe Kim Colin și Sam Hecht, doi designeri cu renume din Londra pentru a crea o periuță electrică mai inteligentă.

Inițial, producătorii de la Braun și Oral B le-au sugerat lui Colin și Hecht să proiecteze o periuță de dinți electrică cu o varietate de caracteristici sofisticate de urmărire a datelor, inclusiv un player de muzică, pentru a detecta cât de bine utilizatorii își spălau fiecare dinte și chiar cât de sensibile erau gingiile lor.

Cu toate acestea, Hecht și Colin i-au sfătuit să se gândească mai mult la experiența clientului, spre deosebire de propria viziune pentru produs. Le-au explicat cum câteva adăugări simple la pensulă ar putea rezolva multe dintre nemulțumirile raportate de utilizatorii lor. Hecht și Colin au adăugat încărcarea USB și au ușurat procesul de comandare a de periilor de la capăt de schimb, ambele probleme fiind raportate de utilizatorii Braun și Oral B.

În rezultat, produsul nou a ieșit excepțional, luând în considerare feedback-ul utilizatorilor, ei au reușit să sporească vânzările și să obțină mai mulți clienți loiali.

Abordarea Design Thinking a fost și colacul de salvare pentru compania Airbnb, când aceasta se afla la un pas de faliment.

Fondatorul acesteia, Joe Gebbia, s-a pus în pielea utilizatorul și a descoperit problema. Calitatea rea a fotografiilor era motivul pentru care clienții nu aveau încredere în serviiciile pe care le prestau. Satisfăcând cerințele clienților, Airbnb a câștigat dublu chiar din următoarea săptămână.

Sursa: Telegram/antreprenor.md

#abordare #design thinking #faliment #Airbnb #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.