Metodologia care a salvat mai multe afaceri aflate la un pas de faliment. Ce este Design Thinking șice rol are

Design Thinking-ul este metodologia care a salvat mai multe afaceri ce erau în prag de faliment. Iată cum funcționează această metodă și exemple din viața reală.

Ce este Design Thinking-ul?

Cea mai populară definiţie pentru Design Thinking, este dată de Tim Brown, CEO al IDEO: “Design Thinking este o abordare a inovaţiei centrată pe oameni, care se inspiră din arsenalul designerilor pentru a integra nevoile oamenilor, posibiltăţile tehnologice şi cele necesare pentru succesul unui business. Altfel zis: Design Thinkingul înseamnă să descoperi problemele oamenilor și să găsești soluții accesibile și inovative pentru a le rezolva.

Ce rol are Design Thinkingul?

Iată un exemplu real despre Braun, Oral B și periuță de dinți electrică. În 2016, Braun și Oral B i-au contactat pe Kim Colin și Sam Hecht, doi designeri cu renume din Londra pentru a crea o periuță electrică mai inteligentă.

Inițial, producătorii de la Braun și Oral B le-au sugerat lui Colin și Hecht să proiecteze o periuță de dinți electrică cu o varietate de caracteristici sofisticate de urmărire a datelor, inclusiv un player de muzică, pentru a detecta cât de bine utilizatorii își spălau fiecare dinte și chiar cât de sensibile erau gingiile lor.

Cu toate acestea, Hecht și Colin i-au sfătuit să se gândească mai mult la experiența clientului, spre deosebire de propria viziune pentru produs. Le-au explicat cum câteva adăugări simple la pensulă ar putea rezolva multe dintre nemulțumirile raportate de utilizatorii lor. Hecht și Colin au adăugat încărcarea USB și au ușurat procesul de comandare a de periilor de la capăt de schimb, ambele probleme fiind raportate de utilizatorii Braun și Oral B.

În rezultat, produsul nou a ieșit excepțional, luând în considerare feedback-ul utilizatorilor, ei au reușit să sporească vânzările și să obțină mai mulți clienți loiali.

Abordarea Design Thinking a fost și colacul de salvare pentru compania Airbnb, când aceasta se afla la un pas de faliment.

Fondatorul acesteia, Joe Gebbia, s-a pus în pielea utilizatorul și a descoperit problema. Calitatea rea a fotografiilor era motivul pentru care clienții nu aveau încredere în serviiciile pe care le prestau. Satisfăcând cerințele clienților, Airbnb a câștigat dublu chiar din următoarea săptămână.

Sursa: Telegram/antreprenor.md

#abordare #design thinking #faliment #Airbnb #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.