Micul lanț de restaurante care a sfidat războiul și s-a extins în Moldova și România

Deși industria ospitalității ar putea fi considerară ultima care se poate dezvolta în plin război, un mic lanț de restaurante ucrainene a reușit să se extindă în Republica Moldova și în România, scrie Financial Times, într-un reportaj realizat de Paula Erizanu.

Chernomorka (tradus „Marea Neagră”) este un restaurant ucrainean de fructe de mare deschis acum și în Chișinău, în Moldova, dar și la Constanța, în România.

Localul din Chișinău este situat într-o hală de alimente, iar personalul este format în mare parte din refugiați ucraineni, oaspeții fiind atât localnici, cât și ucraineni.

„Într-o seară fierbinte de vineri mă aflu la lansarea unei noi francize a restaurantului ucrainean de fructe de mare Chernomorka la Chișinău, în Moldova. […] Umbrele de plajă și șezlongurile anunță intrarea, unde un flux de oameni stau la coadă pentru prosecco și midii gratuite. Luând loc în fața bucătăriei deschise, mă uit la meniu, unde sunt surprinsă să văd mămăliga (polenta) cu brânză de oaie, un produs moldovenesc de bază, servită cu midii, calamari sau “friptură” de melc de mare, și supa rece ucraineană (sau rusă) okroshka îmbogățită cu creveți”, scrie jurnalista Paula Erizanu.

Fondatoarea Chernomorka, Olga Kopylova, este o femeie în vârstă de 40 de ani care și-a petrecut ultimele șase luni extinzându-și lanțul de restaurante din Ucraina în Moldova, România și dincolo de acestea.

Dar ea se gândește deja la următorul său proiect, Kozy, „orașul caprelor”: un parc tematic în care vor trăi rumegătoare, dotate cu propriul oficiu poștal, monedă și primărie, în satul moldovenesc Pohrebea, la 35 km de Chișinău.

Ivan, directorul tehnic al lanțului, este un bărbat impunător de 35 de ani care s-a născut în Luhansk, dar mai recent a locuit în Hostomel, lângă Kiev, „chiar acolo unde a început războiul”.

În Pohrebea, șantierul include mici colibe albe construite cu fân și lut tradițional local. „Inițial, am crezut că este o glumă”, spune unul dintre constructori, „dar văd că lucrurile devin serioase”. Există un salon de înfrumusețare pentru capre, stadion sportiv, secție de poliție. Alături de acestea, va exista un restaurant Chernomorka și, mai sus pe deal, un loc de glamping unde vizitatorii umani pot rămâne peste noapte.

Cum a apărut ideea? „Avem un loc similar în Mykolaivka. La o inaugurare Chernomorka de acolo, am văzut o capră frumoasă pe un deal și m-am gândit că ar fi frumos să avem o capră în restaurant, să se plimbe. Apoi i-am găsit un prieten”, spune Kopylova, care creează acest loc împreună cu partenerul ei local, arhitectul moldovean Serghei Mîrza. Acum au 140 de capre acolo. Odată cu închiderea restaurantului din cauza bombardamentelor, Kopylova va aduce 40 dintre aceste capre la Pohrebea, iar pe celelalte le va trimite într-un nou local din Bukovel, Ucraina. Kozy urmează să se deschidă în septembrie. Vor urma alte patru localuri de fructe de mare în Polonia și Germania. „Cred că sunt în elementul meu atunci când încep lucruri noi”, explică Kopylova.

Chernomorka se străduiește să ajute solicitanții de azil ucraineni care nu își pot continua activitatea în străinătate. Foști profesori, birocrați guvernamentali și ingineri lucrează acum ca ospătari, bucătari și femei de serviciu în restaurantele lanțului din Moldova și România.

#restaurant #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În peste 17 ani de activitate, compania Azamet a parcurs un drum impresionant — de la un mic magazin de familie din Cazaclia, raionul Ceadîr-Lunga, la un grup de companii care distribuie peste 50 de branduri internaționale și deține propria linie de producție. Astăzi, Azamet este membră a Asociației Europene a Distribuitorilor și Producătorilor (ESMA), o recunoaștere a standardelor europene de calitate și profesionalism la care a ajuns o afacere pornită dintr-un sat din sudul Moldovei, scrie modernbayer.md.

Fondatoarea companiei, Valentina Uzun, vorbește despre începuturile, provocările și ambițiile care au transformat Azamet într-un jucător important al pieței FMCG din Republica Moldova.

„Am început în 2007, cu un mic magazin de retail în satul natal. În câțiva ani, am deschis filiale în centrul și nordul țării, ceea ce ne-a permis să devenim distribuitor național. Primul brand importat a fost Lukas, o companie ucraineană cu care colaborăm și astăzi”, povestește Valentina Uzun.

În 2016, aderarea la ESMA a fost un pas decisiv pentru companie. „Apartenența la o asociație europeană ne-a oferit acces la o rețea globală de distribuitori și la o nouă perspectivă — aceea de a crea tendințe pe piață, nu doar de a le urma.”

Fosta jurnalistă spune că a ales calea afacerilor din nevoia de independență și echilibru. „Am renunțat la presă într-o perioadă în care valorile societății se schimbau. Antreprenoriatul mi s-a părut o cale mai sigură și mai liberă. În FMCG am văzut stabilitatea: oricâte crize ar fi, oamenii vor avea mereu nevoie de produsele de bază.”

50 de branduri și o filozofie bazată pe încredere
Astăzi, Azamet colaborează cu peste 50 de mărci internaționale. „Alegem parteneri care cred în creșterea comună și gândesc pe termen lung. Afacerile se construiesc pe încredere și pe relații umane, nu doar pe cifre”, explică Uzun.

Compania are depozite la Chișinău, Bălți și Ceadîr-Lunga, iar din 2024 gestionează livrările printr-un centru logistic unic și un sistem cross-docking, care permite distribuția în 24 de ore în toată țara. Azamet a implementat și soluții digitale moderne: gestionarea automată a comenzilor, sistem Warehouse Management și Transport Management System, plus un tablou de bord Power BI pentru vânzări, marketing și finanțe.

Dincolo de distribuție, compania investește în producție proprie, prin Azamet Pro, specializată în uleiuri presate la rece din semințe și nuci. „Exportăm în Germania, Franța, Ungaria, Țările Baltice, Belarus și Anglia, iar valoarea exporturilor atinge 1 milion de euro anual. Urmează extinderea pe piețele Benelux, Scandinavia, Elveția și Israel”, spune fondatoarea.

Azamet are 346 de angajați, dintre care mulți lucrează încă din primele zile ale companiei. „Nucleul echipei a crescut odată cu noi. Loialitatea, respectul și valorile comune sunt baza culturii noastre corporative”, afirmă Valentina Uzun.

Pentru următorii ani, Azamet mizează pe diversificare: dezvoltarea categoriilor Healthy Food, Canned Food și Asian Food, investiții într-o nouă infrastructură de producție și consolidarea brandului Biateca pe piața europeană. În paralel, Valentina Uzun își propune să creeze o Asociație a Distribuitorilor FMCG din Moldova, după modelul ESMA.

„Am demonstrat că o afacere mare se poate construi dintr-un sat mic, dacă este făcută cu pasiune, muncă și valori umane. Acesta e adevăratul capital al unei companii”, concluzionează fondatoarea Azamet.