Micul lanț de restaurante care a sfidat războiul și s-a extins în Moldova și România

Deși industria ospitalității ar putea fi considerară ultima care se poate dezvolta în plin război, un mic lanț de restaurante ucrainene a reușit să se extindă în Republica Moldova și în România, scrie Financial Times, într-un reportaj realizat de Paula Erizanu.

Chernomorka (tradus „Marea Neagră”) este un restaurant ucrainean de fructe de mare deschis acum și în Chișinău, în Moldova, dar și la Constanța, în România.

Localul din Chișinău este situat într-o hală de alimente, iar personalul este format în mare parte din refugiați ucraineni, oaspeții fiind atât localnici, cât și ucraineni.

„Într-o seară fierbinte de vineri mă aflu la lansarea unei noi francize a restaurantului ucrainean de fructe de mare Chernomorka la Chișinău, în Moldova. […] Umbrele de plajă și șezlongurile anunță intrarea, unde un flux de oameni stau la coadă pentru prosecco și midii gratuite. Luând loc în fața bucătăriei deschise, mă uit la meniu, unde sunt surprinsă să văd mămăliga (polenta) cu brânză de oaie, un produs moldovenesc de bază, servită cu midii, calamari sau “friptură” de melc de mare, și supa rece ucraineană (sau rusă) okroshka îmbogățită cu creveți”, scrie jurnalista Paula Erizanu.

Fondatoarea Chernomorka, Olga Kopylova, este o femeie în vârstă de 40 de ani care și-a petrecut ultimele șase luni extinzându-și lanțul de restaurante din Ucraina în Moldova, România și dincolo de acestea.

Dar ea se gândește deja la următorul său proiect, Kozy, „orașul caprelor”: un parc tematic în care vor trăi rumegătoare, dotate cu propriul oficiu poștal, monedă și primărie, în satul moldovenesc Pohrebea, la 35 km de Chișinău.

Ivan, directorul tehnic al lanțului, este un bărbat impunător de 35 de ani care s-a născut în Luhansk, dar mai recent a locuit în Hostomel, lângă Kiev, „chiar acolo unde a început războiul”.

În Pohrebea, șantierul include mici colibe albe construite cu fân și lut tradițional local. „Inițial, am crezut că este o glumă”, spune unul dintre constructori, „dar văd că lucrurile devin serioase”. Există un salon de înfrumusețare pentru capre, stadion sportiv, secție de poliție. Alături de acestea, va exista un restaurant Chernomorka și, mai sus pe deal, un loc de glamping unde vizitatorii umani pot rămâne peste noapte.

Cum a apărut ideea? „Avem un loc similar în Mykolaivka. La o inaugurare Chernomorka de acolo, am văzut o capră frumoasă pe un deal și m-am gândit că ar fi frumos să avem o capră în restaurant, să se plimbe. Apoi i-am găsit un prieten”, spune Kopylova, care creează acest loc împreună cu partenerul ei local, arhitectul moldovean Serghei Mîrza. Acum au 140 de capre acolo. Odată cu închiderea restaurantului din cauza bombardamentelor, Kopylova va aduce 40 dintre aceste capre la Pohrebea, iar pe celelalte le va trimite într-un nou local din Bukovel, Ucraina. Kozy urmează să se deschidă în septembrie. Vor urma alte patru localuri de fructe de mare în Polonia și Germania. „Cred că sunt în elementul meu atunci când încep lucruri noi”, explică Kopylova.

Chernomorka se străduiește să ajute solicitanții de azil ucraineni care nu își pot continua activitatea în străinătate. Foști profesori, birocrați guvernamentali și ingineri lucrează acum ca ospătari, bucătari și femei de serviciu în restaurantele lanțului din Moldova și România.

#restaurant #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sprijinirea tranziției tinerilor de la studii către piața muncii s-a aflat în centrul ședinței Grupului de lucru nr. 6 „Dezvoltarea Pieței Muncii”, organizată în cadrul Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova. Reuniunea a fost prezidată de Sergiu Harea, președintele Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Agenda ședinței a inclus prezentarea inițiativei Comisie Europene – Garanția pentru Tineret, un model de politică publică aplicat cu succes în mai multe state europene și din regiune. Acesta presupune oferirea, într-un termen scurt după finalizarea studiilor sau după intrarea în șomaj, a unei oferte concrete de angajare, educație, formare profesională, ucenicie sau stagii de practică.

Experții implicați în programul EU4Youth Faza III au relatat despre conceptul programului Garanția pentru Tineret (Youth Guarantee) și modul în care funcționează la nivel european. În cadrul ședinței au fost analizate bunele practici în implementarea Garanției pentru Tineret, inclusiv exemple relevante din Lituania, care demonstrează eficiența acestui mecanism prin cooperare interinstituțională, servicii personalizate pentru tineri și implicarea activă a angajatorilor. Totodată, a fost prezentat stadiul actual de implementare a Garanției pentru Tineret în Ucraina, oferind perspective utile privind adaptarea acestui instrument în contexte economice și sociale diferite.

De asemenea, discuțiile au abordat stadiul actual al gradului de informare a tinerilor din grupul NEETs în Republica Moldova, fiind analizate măsurile existente și necesitatea consolidării mecanismelor de informare, orientare și sprijin pentru integrarea acestora pe piața muncii.

Sergiu Harea a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării intersectoriale pentru dezvoltarea unei piețe a muncii moderne și competitive. În acest context, Președintele CCI a menționat că sprijinirea angajării tinerilor și dezvoltarea competențelor reprezintă investiții strategice în viitorul economiei Republicii Moldova.

”Tranziția tinerilor de la sistemul educațional către piața muncii rămâne una dintre provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova. Mulți tineri întâmpină dificultăți în obținerea primului loc de muncă, din cauza lipsei experienței profesionale, a nepotrivirii competențelor sau a accesului limitat la informații și oportunități de angajare. În acest context, în Republica Moldova au fost inițiate măsuri de sprijin pentru angajarea tinerilor, inclusiv programe naționale de stimulare a angajării tinerilor pentru prima dată în industrii de importanță strategică”, menționează CCI într-un comunicat.

Totodată, a fost subliniată oportunitatea extinderii și lansării unor mecanisme naționale suplimentare de facilitare a angajării tinerilor, aliniate bunelor practici europene.

În încheiere, participanții au concluzionat că Garanția pentru Tineret reprezintă un instrument eficient pentru sprijinirea tranziției tinerilor către piața muncii, iar schimbul de experiență și cooperarea interinstituțională contribuie la consolidarea politicilor de ocupare a tinerilor pe termen mediu și lung.

Ședința precedentă a Grupului de lucru nr. 6 a avut loc la 22 decembrie 2025, în cadrul căreia au fost discutate reformele prioritare în domeniul muncii și protecției sociale în noul context guvernamental, fiind totodată consultat și aprobat Planul de activitate al Grupului de lucru pentru anul 2026, necesar pentru sprijinirea dezvoltării forței de muncă calificate și a condițiilor de muncă moderne.