Micul lanț de restaurante care a sfidat războiul și s-a extins în Moldova și România

Deși industria ospitalității ar putea fi considerară ultima care se poate dezvolta în plin război, un mic lanț de restaurante ucrainene a reușit să se extindă în Republica Moldova și în România, scrie Financial Times, într-un reportaj realizat de Paula Erizanu.

Chernomorka (tradus „Marea Neagră”) este un restaurant ucrainean de fructe de mare deschis acum și în Chișinău, în Moldova, dar și la Constanța, în România.

Localul din Chișinău este situat într-o hală de alimente, iar personalul este format în mare parte din refugiați ucraineni, oaspeții fiind atât localnici, cât și ucraineni.

„Într-o seară fierbinte de vineri mă aflu la lansarea unei noi francize a restaurantului ucrainean de fructe de mare Chernomorka la Chișinău, în Moldova. […] Umbrele de plajă și șezlongurile anunță intrarea, unde un flux de oameni stau la coadă pentru prosecco și midii gratuite. Luând loc în fața bucătăriei deschise, mă uit la meniu, unde sunt surprinsă să văd mămăliga (polenta) cu brânză de oaie, un produs moldovenesc de bază, servită cu midii, calamari sau “friptură” de melc de mare, și supa rece ucraineană (sau rusă) okroshka îmbogățită cu creveți”, scrie jurnalista Paula Erizanu.

Fondatoarea Chernomorka, Olga Kopylova, este o femeie în vârstă de 40 de ani care și-a petrecut ultimele șase luni extinzându-și lanțul de restaurante din Ucraina în Moldova, România și dincolo de acestea.

Dar ea se gândește deja la următorul său proiect, Kozy, „orașul caprelor”: un parc tematic în care vor trăi rumegătoare, dotate cu propriul oficiu poștal, monedă și primărie, în satul moldovenesc Pohrebea, la 35 km de Chișinău.

Ivan, directorul tehnic al lanțului, este un bărbat impunător de 35 de ani care s-a născut în Luhansk, dar mai recent a locuit în Hostomel, lângă Kiev, „chiar acolo unde a început războiul”.

În Pohrebea, șantierul include mici colibe albe construite cu fân și lut tradițional local. „Inițial, am crezut că este o glumă”, spune unul dintre constructori, „dar văd că lucrurile devin serioase”. Există un salon de înfrumusețare pentru capre, stadion sportiv, secție de poliție. Alături de acestea, va exista un restaurant Chernomorka și, mai sus pe deal, un loc de glamping unde vizitatorii umani pot rămâne peste noapte.

Cum a apărut ideea? „Avem un loc similar în Mykolaivka. La o inaugurare Chernomorka de acolo, am văzut o capră frumoasă pe un deal și m-am gândit că ar fi frumos să avem o capră în restaurant, să se plimbe. Apoi i-am găsit un prieten”, spune Kopylova, care creează acest loc împreună cu partenerul ei local, arhitectul moldovean Serghei Mîrza. Acum au 140 de capre acolo. Odată cu închiderea restaurantului din cauza bombardamentelor, Kopylova va aduce 40 dintre aceste capre la Pohrebea, iar pe celelalte le va trimite într-un nou local din Bukovel, Ucraina. Kozy urmează să se deschidă în septembrie. Vor urma alte patru localuri de fructe de mare în Polonia și Germania. „Cred că sunt în elementul meu atunci când încep lucruri noi”, explică Kopylova.

Chernomorka se străduiește să ajute solicitanții de azil ucraineni care nu își pot continua activitatea în străinătate. Foști profesori, birocrați guvernamentali și ingineri lucrează acum ca ospătari, bucătari și femei de serviciu în restaurantele lanțului din Moldova și România.

#restaurant #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.