Micul lanț de restaurante care a sfidat războiul și s-a extins în Moldova și România

Deși industria ospitalității ar putea fi considerară ultima care se poate dezvolta în plin război, un mic lanț de restaurante ucrainene a reușit să se extindă în Republica Moldova și în România, scrie Financial Times, într-un reportaj realizat de Paula Erizanu.

Chernomorka (tradus „Marea Neagră”) este un restaurant ucrainean de fructe de mare deschis acum și în Chișinău, în Moldova, dar și la Constanța, în România.

Localul din Chișinău este situat într-o hală de alimente, iar personalul este format în mare parte din refugiați ucraineni, oaspeții fiind atât localnici, cât și ucraineni.

„Într-o seară fierbinte de vineri mă aflu la lansarea unei noi francize a restaurantului ucrainean de fructe de mare Chernomorka la Chișinău, în Moldova. […] Umbrele de plajă și șezlongurile anunță intrarea, unde un flux de oameni stau la coadă pentru prosecco și midii gratuite. Luând loc în fața bucătăriei deschise, mă uit la meniu, unde sunt surprinsă să văd mămăliga (polenta) cu brânză de oaie, un produs moldovenesc de bază, servită cu midii, calamari sau “friptură” de melc de mare, și supa rece ucraineană (sau rusă) okroshka îmbogățită cu creveți”, scrie jurnalista Paula Erizanu.

Fondatoarea Chernomorka, Olga Kopylova, este o femeie în vârstă de 40 de ani care și-a petrecut ultimele șase luni extinzându-și lanțul de restaurante din Ucraina în Moldova, România și dincolo de acestea.

Dar ea se gândește deja la următorul său proiect, Kozy, „orașul caprelor”: un parc tematic în care vor trăi rumegătoare, dotate cu propriul oficiu poștal, monedă și primărie, în satul moldovenesc Pohrebea, la 35 km de Chișinău.

Ivan, directorul tehnic al lanțului, este un bărbat impunător de 35 de ani care s-a născut în Luhansk, dar mai recent a locuit în Hostomel, lângă Kiev, „chiar acolo unde a început războiul”.

În Pohrebea, șantierul include mici colibe albe construite cu fân și lut tradițional local. „Inițial, am crezut că este o glumă”, spune unul dintre constructori, „dar văd că lucrurile devin serioase”. Există un salon de înfrumusețare pentru capre, stadion sportiv, secție de poliție. Alături de acestea, va exista un restaurant Chernomorka și, mai sus pe deal, un loc de glamping unde vizitatorii umani pot rămâne peste noapte.

Cum a apărut ideea? „Avem un loc similar în Mykolaivka. La o inaugurare Chernomorka de acolo, am văzut o capră frumoasă pe un deal și m-am gândit că ar fi frumos să avem o capră în restaurant, să se plimbe. Apoi i-am găsit un prieten”, spune Kopylova, care creează acest loc împreună cu partenerul ei local, arhitectul moldovean Serghei Mîrza. Acum au 140 de capre acolo. Odată cu închiderea restaurantului din cauza bombardamentelor, Kopylova va aduce 40 dintre aceste capre la Pohrebea, iar pe celelalte le va trimite într-un nou local din Bukovel, Ucraina. Kozy urmează să se deschidă în septembrie. Vor urma alte patru localuri de fructe de mare în Polonia și Germania. „Cred că sunt în elementul meu atunci când încep lucruri noi”, explică Kopylova.

Chernomorka se străduiește să ajute solicitanții de azil ucraineni care nu își pot continua activitatea în străinătate. Foști profesori, birocrați guvernamentali și ingineri lucrează acum ca ospătari, bucătari și femei de serviciu în restaurantele lanțului din Moldova și România.

#restaurant #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.