Micul lanț de restaurante care a sfidat războiul și s-a extins în Moldova și România

Deși industria ospitalității ar putea fi considerară ultima care se poate dezvolta în plin război, un mic lanț de restaurante ucrainene a reușit să se extindă în Republica Moldova și în România, scrie Financial Times, într-un reportaj realizat de Paula Erizanu.

Chernomorka (tradus „Marea Neagră”) este un restaurant ucrainean de fructe de mare deschis acum și în Chișinău, în Moldova, dar și la Constanța, în România.

Localul din Chișinău este situat într-o hală de alimente, iar personalul este format în mare parte din refugiați ucraineni, oaspeții fiind atât localnici, cât și ucraineni.

„Într-o seară fierbinte de vineri mă aflu la lansarea unei noi francize a restaurantului ucrainean de fructe de mare Chernomorka la Chișinău, în Moldova. […] Umbrele de plajă și șezlongurile anunță intrarea, unde un flux de oameni stau la coadă pentru prosecco și midii gratuite. Luând loc în fața bucătăriei deschise, mă uit la meniu, unde sunt surprinsă să văd mămăliga (polenta) cu brânză de oaie, un produs moldovenesc de bază, servită cu midii, calamari sau “friptură” de melc de mare, și supa rece ucraineană (sau rusă) okroshka îmbogățită cu creveți”, scrie jurnalista Paula Erizanu.

Fondatoarea Chernomorka, Olga Kopylova, este o femeie în vârstă de 40 de ani care și-a petrecut ultimele șase luni extinzându-și lanțul de restaurante din Ucraina în Moldova, România și dincolo de acestea.

Dar ea se gândește deja la următorul său proiect, Kozy, „orașul caprelor”: un parc tematic în care vor trăi rumegătoare, dotate cu propriul oficiu poștal, monedă și primărie, în satul moldovenesc Pohrebea, la 35 km de Chișinău.

Ivan, directorul tehnic al lanțului, este un bărbat impunător de 35 de ani care s-a născut în Luhansk, dar mai recent a locuit în Hostomel, lângă Kiev, „chiar acolo unde a început războiul”.

În Pohrebea, șantierul include mici colibe albe construite cu fân și lut tradițional local. „Inițial, am crezut că este o glumă”, spune unul dintre constructori, „dar văd că lucrurile devin serioase”. Există un salon de înfrumusețare pentru capre, stadion sportiv, secție de poliție. Alături de acestea, va exista un restaurant Chernomorka și, mai sus pe deal, un loc de glamping unde vizitatorii umani pot rămâne peste noapte.

Cum a apărut ideea? „Avem un loc similar în Mykolaivka. La o inaugurare Chernomorka de acolo, am văzut o capră frumoasă pe un deal și m-am gândit că ar fi frumos să avem o capră în restaurant, să se plimbe. Apoi i-am găsit un prieten”, spune Kopylova, care creează acest loc împreună cu partenerul ei local, arhitectul moldovean Serghei Mîrza. Acum au 140 de capre acolo. Odată cu închiderea restaurantului din cauza bombardamentelor, Kopylova va aduce 40 dintre aceste capre la Pohrebea, iar pe celelalte le va trimite într-un nou local din Bukovel, Ucraina. Kozy urmează să se deschidă în septembrie. Vor urma alte patru localuri de fructe de mare în Polonia și Germania. „Cred că sunt în elementul meu atunci când încep lucruri noi”, explică Kopylova.

Chernomorka se străduiește să ajute solicitanții de azil ucraineni care nu își pot continua activitatea în străinătate. Foști profesori, birocrați guvernamentali și ingineri lucrează acum ca ospătari, bucătari și femei de serviciu în restaurantele lanțului din Moldova și România.

#restaurant #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Regulile de import pe piața zahărului ar putea fi din nou modificate. Guvernul propune excluderea intermediarilor din schema de import la cote tarifare preferențiale și acordarea dreptului de import doar procesatorilor din industria alimentară care aduc și folosesc zahărul în nume propriu.

Potrivit notei informative la proiect, modificările sunt necesare din cauza „riscului unui eventual abuz din partea intermediarilor care importă în numele procesatorilor”, situație care „va afecta competitivitatea procesatorilor mici și micro și capacitatea acestora de a importa zahăr în cantități mici pe parcursul anului”.

Documentul mai avertizează că menținerea actualelor reguli va avea impact asupra prețului final al produselor alimentare autohtone din cauza prețului mai mare la zahărul importat care ar putea fi stabilit de către intermediari, prin aplicarea unei marje comerciale de profit.

”Au fost evidențiate provocările vizavi de asigurarea trasabilității importurilor efectuate de către intermediari, utilizarea de facto a mărfii importate și riscul creșterii nejustificate a prețurilor la zahăr și, respectiv, la produsele finite”, se menționează în nota informativă.

Potrivit proiectului de hotărâre elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, accesul la contingentul preferențial va fi condiționat de prezentarea unei declarații pe propria răspundere privind utilizarea zahărului în procesul de producere și a unui raport de expertiză eliberat de Camera de Comerț și Industrie.

Modificările vizează Hotărârea de Guvern din octombrie curent, care a stabilit modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb și produse zaharoase. Prin acea decizie, procesatorii industriali: producători de bomboane, gemuri, produse de patiserie sau înghețată, precum și operatorii economici înregistrați în Republica Moldova care importă zahăr în numele operatorului economic din industria prelucrătoare au primit dreptul de a importa zahăr din Uniunea Europeană la cote tarifare reduse, în limita a 3 000 de tone dintr-un contingent total de 5 500 de tone.

Noile modificări ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, după finalizarea procedurilor de avizare și consultare publică.