Miliardarul John Paulson spune că crypto reprezintă o bulă lipsită de valoare: N-aş recomanda nimănui să investească

De când John Paulson a pariat împotriva pieţei imobiliare din Statele Unite în urmă cu peste un deceniu, oamenii l-au întrebat constant cu privire la următoarea sa tranzacţie majoră, scrie Bloomberg.

Miliardarul nu a găsit nimic ce ar putea să concureze cu short-ul realizat în urmă cu peste zece ani, neputând să egaleze cei 20 de miliarde de dolari pe care i-a câştigat împreună cu mai mulţi investitori în momentul în care creditele ipotecare subprime s-au prăbuşit şi au provocat cea mai gravă criză financiară de la Marea Depresiune a anilor 1930, scrie Ziarul Financiar.

Însă acum, la 14 ani de la spargerea bulei imobiliare din America, Paulson observă din nou semnele unei speculări excesive.

Paulson, în vârstă de 65 de ani, a devenit tot mai preocupat vis-a-vis de majorarea preţurilor, inflaţia putând să crească peste aşteptări în viitorul apropiat. În acest sens, aurul, pe care l-a susţinut constant de-a lungul ultimilor ani, reprezintă o unealtă puternică în faţa fenomenului inflaţionist, a declarat Paulson în cadrul unei emisiuni Bloomberg.

Cele mai dure cuvinte au fost îndreptate asupra celor mai în vogă investiţii ale actualei perioade. În medie, SPAC-urile (Special Purpose Acquisition Companies) vor fi un pariu pierzător, în timp ce criptomonedele sunt o bulă care „se va dovedi lipsită de valoare”.

Un SPAC este o firmă creată cu scopul de a strânge bani printr-o listare pe bursă ca ulterior să cumpere o altă companie. Totodată, un SPAC nu are acţiuni comerciale: nu produce nimic, nu vinde nimic.

„N-aş recomanda nimănui să investească în monede digitale”, spune Paulson.

Cel mai probabil, afirmaţia va genera un val de critici, în condiţiile în care activele digitale au surclasat în mod evident performanţa aurului din ultimii ani. De altfel, palmaresul lui Paulson este mixt de la pariul lansat asupra pieţei imobiliare, acesta transformându-şi anul trecut fondul de hedging într-o afacere de familie, după ce activele au scăzut de la 38 de miliarde de dolari în 2011 la 9 miliarde de dolari în 2019.

Valoarea de piaţă a celei mai valoroase criptomonede de lume, Bitcoinul, ajunge astăzi la 898 de miliarde de dolari, conform datelor agregate de Coindesk. Preţul unui Bitcoin se află pe minus cu 1,4% în ultimele 24 de ore, atingând circa 47.700 dolari.

#insvestitii #John Paulson #criptomonede #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.