Milionarii statului de la Moldovagaz! Salariile fabuloase ridicate de membrii consiliului

Cei șase membri ai Consiliului de Observatori de la Moldovagaz au ridicat 12,3 milioane de lei, în anul 2023, potrivit informațiilor postate de Alexandr Petkov, primarul orașului Bălți și unul din acționarii companiei.

Fiecare membru din consiliul Moldovagaz a ridicat câte 2,05 milioane de lei. Este vorba de Vitalii Markelov, Serghei Kuzneț, Kirill Neumin și Dmitrii Handoga. Toți sunt reprezentanții Gazprom. Din partea statului Republica Moldova, care au ridicat câte 2 milioane de lei sunt Constantin Borosan, secretar de stat la Ministerul Energiei și expertul în energetică, Sergiu Tofilat.

„Reprezentanții statului au introdus un proiect de decizie de modificare a cuantumului remunerației membrilor Consiliului de Supraveghere în jos. O mișcare atât de ieftină. Pentru că știau foarte bine că reprezentanții Gazprom în Consiliu nu vor susține acest proiect și, ca urmare, va rămâne aceeași formulă – 4,4% din costurile anuale de întreținere a întregului personal al SA Moldovagaz. Nu din venituri, nu din profit, ci din costuri. Or, anul viitor, urmare a unei creșteri a salariilor angajaților companiei, remunerația acestor șefi va fi chiar mai mare decât prezentul cuantum de 2 milioane de lei”, susține acționarul.

Moldovagaz, compania fiică a gigantul rus Gazprom a contabilizat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, față de pierderile de 323 milioane de lei în anul 2022, potrivit raportului financiar al companiei.

Moldovagaz este controlată de concernul rus Gazprom – 50%, Agenția Proprietății Publice – 35,3%, iar Tiraspoltransgaz – 13,14%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salaarii #milionari #Moldovagaz #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.