Ţara care se topeşte a înregistrat un nou record de caldură. Mercurul din temometru a ajuns până la 49,9 grade

30 Mai 2024, 09:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mai 2024, 09:20 // Actual //  bani.md

Temperaturile din capitala Indiei au urcat marţi până la o temperatură record de 49,9 grade Celsius, a anunţat biroul meteorologic al guvernului, citat de AFP.

Departamentul Meteorologic al Indiei (IMD), care a anunţat „un val de căldură severă”, a înregistrat temperaturile la două staţii din suburbiile Delhi, la Narela şi Mungeshpur.

Meteorologii prognozează temperaturi similare miercuri.

În mai 2022, în unele zone din Delhi au fost atinse 49,2 grade Celsius, relata presa indiană la acea vreme.

Ani de cercetări ştiinţifice au constatat că schimbările climatice duc la valuri de căldură mai lungi, mai frecvente şi mai intense.

Autorităţile din New Delhi au avertizat, de asemenea, asupra riscului de lipsă de apă, în timp ce capitala este cuprinsă de un val de căldură intensă – reducând aprovizionarea în unele zone.

Ministrul Apelor, Atishi Marlena, a făcut apel la „responsabilitate colectivă” pentru a opri risipa de apă, conform Times of India.

„Pentru a rezolva problema lipsei de apă, am luat o serie de măsuri, cum ar fi reducerea furnizării de apă de la două ori pe zi la o dată pe zi în multe zone”, a declarat Atishi, potrivit Indian Express.

Autorităţile sanitare au avertizat cu privire la impactul căldurii asupra sănătăţii, în special pentru sugari, persoanele în vârstă şi cele cu boli cronice.

În acelaşi timp, Bengalul de Vest şi statul Mizoram au fost lovite de vijelii şi ploi torenţiale provocate de ciclonul Remal, care a afectat duminică India şi Bangladesh, provocând moartea a peste 38 de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.