Milionarul care a reabilitat 5 trenuri moldovenești cumpără o companie în Austria

Grupul Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, a semnat un precontract pentru achiziția unei companii din Ganz, Austria, unde este deja prezent pe segmentul de logistică, prin Grampetcargo Austria. „În plus, sperăm ca de anul viitor să operăm și pe piața din Polonia, una dintre cele mai mari și mai competitive din Europa Centrală și de Est. Și aici am ajuns deja la un acord pentru preluarea unei companii de profil”, spun reprezentanții companiei.

În februarie, Grampet a lansat operațiunile Train Hungary – Sucursala Ljublijana, în Slovenia, extinzându-și astfel activitatea diviziei de transport feroviar de marfă la zece țări din regiune, respectiv Bulgaria (2004), Ungaria (2005), Republica Moldova și Germania (2010), Austria și Slovacia (2012), Croația (2016), Serbia (2018), Grecia (2019) și Slovenia (2021). În contextul reconfigurării lanțurilor de aprovizionare la nivel global și al planurilor de infrastructură uriașe anunțate în Europa, Grupul își menține planurile de extindere în alte țări regiune, respectiv Macedonia, Muntenegru, Cehia, Belgia și Țările de Jos.

Grampet este cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din România și din Europa Centrală și de Sud-Est, având circa 7.000 de angajați. Grupul este controlat de omul de afaceri Gruia Stoica.

Anul trecut, Gruia Stoica a fost condamnat de judecătorii Tribunalului Iași, la patru ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizării societății Transbordare Vagoane Marfă, sentința nefiind definitivă. Potrivit rechizitoriului DIICOT, Gruia Stoica, împreună cu alte două persoane implicate în dosar, ar fi achiziționat un pachet majoritar de acțiuni la SC Transbordare Vagoane Marfă, apoi ar fi schimbat conducerea societății și ar fi introdus compania într-un circuit financiar fictiv, alături de alte companii, pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Remar Pașcani, parte a grupului Grampet a reabilitat acum zece ani 5 trenuri moldovenești. Valoarea contractului privind moderinzarea celor cinci garnituri de tren a fost de aproximativ 11 milioane de euro.

#comopanie #trenuri #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.