Minciuni electrice?! Junghietu speră că nu se va reveni la Cuciurgan: Lucrăm la alternative

lucrăm la alternativele tehnice ca acest scenariu să nu se întâmple, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, solicitat să comenteze posibila revenire la achiziția curentului de la Cuciurgan, în condițiile în care autoritățile nu au întreprins nimic pentru suplinirea instalarea capacităților suplimentare la Chișinău.

Într-o intervenție la Rlive, Parlicov a declarat că, în lipsa instalării surselor suplimentare de generare electrică, singura variantă viabilă pe termen scurt este reînnoirea contractului cu Cuciurgan, centrală aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol.

„Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale din 16 ianuarie prevedea clar instalarea unei turbine pe gaz și a unor motoare cu ardere internă, totalizând 100 MW. Tehnic, este posibil. Finanțarea putea veni din partea Uniunii Europene. Dar nu s-a făcut absolut nimic”, a declarat Parlicov. Potrivit acestuia, inacțiunea autorităților pune în pericol independența energetică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#junghietu #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Germania a rămas cel mai mare contributor net la bugetul Uniunii Europene în 2024, în pofida unei crize economice prelungite, deşi plăţile sale au scăzut semnificativ faţă de anii precedenţi, potrivit unui studiu realizat de Institutul Economic German IW şi consultat miercuri de Reuters.

Anul trecut, cea mai mare economie a Europei a plătit cu 13,1 miliarde de euro mai mult la bugetul UE decât a primit. Cu toate acestea, problemele cu care se confruntă economia germană şi-au pus amprenta, plăţile nete fiind într-o tendinţă descendentă, ajungând la 19,7 miliarde de euro în 2022 şi 17,4 miliarde de euro în 2023, scrie Agerpres.

Franţa s-a clasat pe locul al doilea cu plăţi nete la bugetul UE de 4,8 miliarde de euro, urmată de Italia cu 1,6 miliarde de euro. De cealaltă parte, Grecia a fost cel mai mare beneficiar net, cu 3,5 miliarde de euro, urmată de Polonia cu 2,9 miliarde de euro şi România cu 2,7 miliarde de euro.

Pe cap de locuitor, cetăţenii germani au plătit aproximativ 157 de euro net la bugetul UE, cea mai mare sumă, urmaţi de irlandezi cu 130 de euro.

„Bugetul UE este o oglindă a relaţiilor de putere economică din Europa”, a declarat analistul IW, Samina Sultan. Ţările cu ritmuri ridicate de creştere, precum Polonia, primesc mai puţin sprijin, în timp ce „Germania şi Franţa sunt copiii problemă ai UE”. Prognozele arată că, şi în acest an, Germania va înregistra o creştere economică sub media europeană, ceea ce înseamnă că este posibil să scadă în continuare contribuţia sa netă, a spus Sultan.

Comisia Europeană a publicat statistici privind contributorii şi beneficiarii neţi la bugetul UE până în 2020, dar de atunci a încetat să mai facă acest lucru din motive politice, potrivit IW.

#buget ue #tarile ue #contributii #Germania