Ministerul Sănătății, criticat de Maia Sandu pentru inacțiunile de combatere a variantei Delta a Covid

Șefa statului, Maia Sandu, a criticat inacțiunile celor de la Ministerul Sănătății privind noul pericol, ce ține de varianta Delta a coronavirusului, informează Realitatea.md. Ea s-a declarat îngrijorată de faptul că autoritățile din domeniul sănătății nu au venit cu un plan de acțiuni, pentru a preveni răspândirea pe teritoriul țării noastre a noii tulpini indiene a Covid-19.

„I-am spus secretarului de stat adus de PSRM să nu se ocupe de campania electorală a socialiștilor, ci să se ocupe de problema pandemică. Pentru că iată există și varianta Delta confirmată și în țările vecine. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică trebuie să se întrunească și trebuie să luăm decizii în acest sens”, a declarat Maia Sandu, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”.

Și premierul Aureliu Ciocoi s-a declarat îngrijorat de faptul că tulpina indiană a Covid-19 se poate răspândi pe teritoriul țării noastre, scrie Realitatea.m d.

„Tulpina Delta şi Delta Plus sunt mai agresive, vin cu efecte nocive pentru sănătate mult mai pronunţate decât tulpina iniţială de Covid-19.

Profit de această coazie să fac un apel către populaţie să se vaccineze cât mai rapid posibil şi să reuşim să acoperim un spectru cât mai larg al cetăţenilor noştri. Trebuie să fim pregătiţi inclusiv din perspectiva asigurării rezistenţei imunităţii cetățenilor noştri faţă de tulpinile astea noi, foarte agresive pentru cetăţenii în special nevaccinaţi”, a declarat Ciocoi în cadrul ședinței Executivului.

În acest sens, este de menționat faptul că 25 de persoane din Republica Moldova sunt suspectate că ar fi infectate cu varianta Delta a Covid-19. Este vorba despre moldoveni, care au fost în Rusia sau Marea Britanie. Cele 25 de probe au fost transmise către un laborator din Germania.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.