Ministerul Sănătății, criticat de Maia Sandu pentru inacțiunile de combatere a variantei Delta a Covid

Șefa statului, Maia Sandu, a criticat inacțiunile celor de la Ministerul Sănătății privind noul pericol, ce ține de varianta Delta a coronavirusului, informează Realitatea.md. Ea s-a declarat îngrijorată de faptul că autoritățile din domeniul sănătății nu au venit cu un plan de acțiuni, pentru a preveni răspândirea pe teritoriul țării noastre a noii tulpini indiene a Covid-19.

„I-am spus secretarului de stat adus de PSRM să nu se ocupe de campania electorală a socialiștilor, ci să se ocupe de problema pandemică. Pentru că iată există și varianta Delta confirmată și în țările vecine. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică trebuie să se întrunească și trebuie să luăm decizii în acest sens”, a declarat Maia Sandu, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”.

Și premierul Aureliu Ciocoi s-a declarat îngrijorat de faptul că tulpina indiană a Covid-19 se poate răspândi pe teritoriul țării noastre, scrie Realitatea.m d.

„Tulpina Delta şi Delta Plus sunt mai agresive, vin cu efecte nocive pentru sănătate mult mai pronunţate decât tulpina iniţială de Covid-19.

Profit de această coazie să fac un apel către populaţie să se vaccineze cât mai rapid posibil şi să reuşim să acoperim un spectru cât mai larg al cetăţenilor noştri. Trebuie să fim pregătiţi inclusiv din perspectiva asigurării rezistenţei imunităţii cetățenilor noştri faţă de tulpinile astea noi, foarte agresive pentru cetăţenii în special nevaccinaţi”, a declarat Ciocoi în cadrul ședinței Executivului.

În acest sens, este de menționat faptul că 25 de persoane din Republica Moldova sunt suspectate că ar fi infectate cu varianta Delta a Covid-19. Este vorba despre moldoveni, care au fost în Rusia sau Marea Britanie. Cele 25 de probe au fost transmise către un laborator din Germania.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.