Ministerul Sănătății, criticat de Maia Sandu pentru inacțiunile de combatere a variantei Delta a Covid

Șefa statului, Maia Sandu, a criticat inacțiunile celor de la Ministerul Sănătății privind noul pericol, ce ține de varianta Delta a coronavirusului, informează Realitatea.md. Ea s-a declarat îngrijorată de faptul că autoritățile din domeniul sănătății nu au venit cu un plan de acțiuni, pentru a preveni răspândirea pe teritoriul țării noastre a noii tulpini indiene a Covid-19.

„I-am spus secretarului de stat adus de PSRM să nu se ocupe de campania electorală a socialiștilor, ci să se ocupe de problema pandemică. Pentru că iată există și varianta Delta confirmată și în țările vecine. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică trebuie să se întrunească și trebuie să luăm decizii în acest sens”, a declarat Maia Sandu, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”.

Și premierul Aureliu Ciocoi s-a declarat îngrijorat de faptul că tulpina indiană a Covid-19 se poate răspândi pe teritoriul țării noastre, scrie Realitatea.m d.

„Tulpina Delta şi Delta Plus sunt mai agresive, vin cu efecte nocive pentru sănătate mult mai pronunţate decât tulpina iniţială de Covid-19.

Profit de această coazie să fac un apel către populaţie să se vaccineze cât mai rapid posibil şi să reuşim să acoperim un spectru cât mai larg al cetăţenilor noştri. Trebuie să fim pregătiţi inclusiv din perspectiva asigurării rezistenţei imunităţii cetățenilor noştri faţă de tulpinile astea noi, foarte agresive pentru cetăţenii în special nevaccinaţi”, a declarat Ciocoi în cadrul ședinței Executivului.

În acest sens, este de menționat faptul că 25 de persoane din Republica Moldova sunt suspectate că ar fi infectate cu varianta Delta a Covid-19. Este vorba despre moldoveni, care au fost în Rusia sau Marea Britanie. Cele 25 de probe au fost transmise către un laborator din Germania.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.