Miniștrii de Externe ai unor state europene cer UE sancționarea oligarhilor implicați în destabilizarea din Moldova 

21 Mart. 2023, 05:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mart. 2023, 05:04 // Actual //  bani.md

Mai mulţi miniştri de Externe europeni, între care cel al României, au cerut luni ca UE să-i sancţioneze pe oligarhii implicaţi în „încercările de destabilizare” din Republica Moldova şi Georgia, pe fondul temerilor tot mai mari legate de amestecul Rusiei, relatează POLITICO.

„Aceste două ţări se confruntă cu încercări de destabilizare care necesită cea mai mare vigilenţă din partea noastră şi iată de ce ar trebui să începem să luăm în considerare să îi vizăm pe cei responsabili pentru aceste încercări”, a declarat ministrul francez de externe, Catherine Colonna, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din UE.
De asemenea, notează politico.eu, atât omologii săi din România, cât şi din Estonia au cerut blocului să sancţioneze oligarhii pro-ruşi din Republica Moldova.

Estonianul Urmas Reinsalu a declarat că UE „are responsabilitatea de a-i nominaliza şi de a crea un nou mecanism de sancţiuni împotriva agenţilor intermediari ruşi, împotriva acelor oligarhi din Moldova care pregătesc o lovitură de stat”.

Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a generat temeri tot mai mari de interferenţă din partea Moscovei în fostele republici sovietice – mai ales în Moldova, a cărei preşedintă pro-UE a expus public planurile Kremlinului de a răsturna guvernul, notează POLITICO.

Moldova a primit statutul de stat candidat la UE în iunie anul trecut, împreună cu Ucraina, în timp ce Georgia va trebui să implementeze mai întâi mai multe reforme, inclusiv să reducă influenţa politică şi economică a oligarhilor.

La începutul acestei luni, ministrul moldovean de interne, Ana Revenco, a declarat că „Moscova, grupurile de interese şi oligarhii fugari” îşi unesc forţele pentru a „schimba cursul democratic la Chişinău”, într-o referire la oligarhul pro-rus Ilan Şor, acuzat de finanţarea protestelor împotriva guvernului proeuropean al Republicii Moldova.

Între timp, mii de oameni au manifestat la Tbilisi în urmă cu două săptămâni pentru a protesta faţă de un controversat proiect de lege referitor la „agenţii străini”, despre care preşedinta Georgiei a spus că a fost dictat de Moscova. Trei zile mai târziu, partidul de guvernământ Visul Georgian a renunţat la proiectul de lege, însă un număr tot mai mare de georgieni se tem că guvernul lor se apropie de Moscova sub conducerea acestui partid care se află la putere din 2012. Fondatorul partidului, fostul prim-ministru Bidzina Ivanişvili, are legături strânse cu Rusia, unde şi-a construit averea în anii 1990, arată POLITICO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.