Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, deschide lista oficialilor ruși de rang înalt care vor fi sancționați de UE

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, comandanții șef ai Forțelor Aeriene Ruse și ai Flotei Mării Negre, lideri „propaganști” de stat – precum și 351 de deputați ai Dumei – ar fi vizați de noi sancțiuni ale Uniunii Europene (UE), relatează The Guardian, citat de g4media.ro.

Măsurile, care trebuie să fie aprobate miercuri de miniștrii de externe ai UE, ar merge mai departe decât cele anunțate de SUA – și dincolo de sancțiunile lui Boris Johnson împotriva Rusiei.

Dacă va fi aprobată, UE va impune înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru 23 de persoane, trei bănci și o notorie „fabrică de troli” pe internet din Sankt Petersburg, ca răspuns la decizia președintelui rus Vladimir Putin de a recunoaște republicile autoproclamate din Donețk și Lugansk ca fiind „state independente”. De asemenea, blocul comunitar ar urma să sancționeze 351 de membri ai Dumei de stat ruse care au votat pentru recunoașterea celor două teritorii.

De asemenea, Guvernul rus ar putea primii restricții suplimentare privind capacitatea sa de a strânge bani pe piețele financiare ale UE. Oficialii europeni elaborează măsuri pentru a interzice comerțul între cele două teritorii controlate de ruși din estul Ucrainei, la fel cum au procedat în cazul Crimeei anexate de Rusia în 2014.

În fruntea listei de sancțiuni se află Șoigu, pentru că el este „responsabil în ultimă instanță pentru orice acțiune militară împotriva Ucrainei”, potrivit proiectului de listă accesat de The Guardian. Lui i se alătură Anton Vaino, șeful de stat major al lui Putin, care „joacă un rol activ în luarea deciziilor”, precum și Igor Osipov, comandantul șef al Flotei Mării Negre, și Serghei Surovikin, comandantul șef al Forțele Aerospațiale Ruse.

Alți oficiali de rang înalt includ viceprim-ministrul și președintele băncii de stat VTB, Dmitri Grigorenko, și Igor Shuvalov, președintele băncii de stat de dezvoltare a Rusiei, VEB, care joacă un rol important în finanțarea sectorului său de apărare.

UE vizează, de asemenea, „propaganiştii” ruşi, inclusiv purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, şi şefa canalului RT, Margarita Simonyan, ambele cunoscute pentru retorica lor stridentă anti-occidentală. Pe listă se află și Vladimir Solovyov, prezentatorul pro-Kremlin al canalului Russia One.

Alte figuri notabile includ Yevgeniy Prigozhin, cunoscut drept bucătarul lui Putin, Prigozhin finanțează Agenția de Cercetare pe Internet (IRA), care a fost, de asemenea, adăugată pe lista de sancțiuni a UE. Cu sediul la Sankt Petersburg, IRA este mai bine cunoscută ca „fabrica de troli”, unde bloggerii lucrează non-stop pentru a inunda internetul global cu opinii pro-Putin și anti-occidentale. Potrivit sancțiunilor SUA, Prigozhin este, de asemenea, considerat „managerul și finanțatorul” grupului de mercenari Wagner, care este deja supus sancțiunilor UE pentru rolul său în trimiterea forțelor în conflicte din Africa de Vest.

Mama și soția lui Prigozhin, care dețin companii ce au legături legături cu el, sunt și ele pe lista schiței.

Băncile sancționate sunt Bank Rossiya, considerată de oficialii UE și occidentali a fi banca personală pentru Putin și mulți dintre oficialii săi, precum și Promsvyazbank și Vnesheconombank, ambele considerate de oficialii UE ca fiind instruite personal de președintele rus, cu un rol-cheie în finanțarea sectorului de apărare al Rusiei.

#anexare #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.