Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, deschide lista oficialilor ruși de rang înalt care vor fi sancționați de UE

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, comandanții șef ai Forțelor Aeriene Ruse și ai Flotei Mării Negre, lideri „propaganști” de stat – precum și 351 de deputați ai Dumei – ar fi vizați de noi sancțiuni ale Uniunii Europene (UE), relatează The Guardian, citat de g4media.ro.

Măsurile, care trebuie să fie aprobate miercuri de miniștrii de externe ai UE, ar merge mai departe decât cele anunțate de SUA – și dincolo de sancțiunile lui Boris Johnson împotriva Rusiei.

Dacă va fi aprobată, UE va impune înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru 23 de persoane, trei bănci și o notorie „fabrică de troli” pe internet din Sankt Petersburg, ca răspuns la decizia președintelui rus Vladimir Putin de a recunoaște republicile autoproclamate din Donețk și Lugansk ca fiind „state independente”. De asemenea, blocul comunitar ar urma să sancționeze 351 de membri ai Dumei de stat ruse care au votat pentru recunoașterea celor două teritorii.

De asemenea, Guvernul rus ar putea primii restricții suplimentare privind capacitatea sa de a strânge bani pe piețele financiare ale UE. Oficialii europeni elaborează măsuri pentru a interzice comerțul între cele două teritorii controlate de ruși din estul Ucrainei, la fel cum au procedat în cazul Crimeei anexate de Rusia în 2014.

În fruntea listei de sancțiuni se află Șoigu, pentru că el este „responsabil în ultimă instanță pentru orice acțiune militară împotriva Ucrainei”, potrivit proiectului de listă accesat de The Guardian. Lui i se alătură Anton Vaino, șeful de stat major al lui Putin, care „joacă un rol activ în luarea deciziilor”, precum și Igor Osipov, comandantul șef al Flotei Mării Negre, și Serghei Surovikin, comandantul șef al Forțele Aerospațiale Ruse.

Alți oficiali de rang înalt includ viceprim-ministrul și președintele băncii de stat VTB, Dmitri Grigorenko, și Igor Shuvalov, președintele băncii de stat de dezvoltare a Rusiei, VEB, care joacă un rol important în finanțarea sectorului său de apărare.

UE vizează, de asemenea, „propaganiştii” ruşi, inclusiv purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, şi şefa canalului RT, Margarita Simonyan, ambele cunoscute pentru retorica lor stridentă anti-occidentală. Pe listă se află și Vladimir Solovyov, prezentatorul pro-Kremlin al canalului Russia One.

Alte figuri notabile includ Yevgeniy Prigozhin, cunoscut drept bucătarul lui Putin, Prigozhin finanțează Agenția de Cercetare pe Internet (IRA), care a fost, de asemenea, adăugată pe lista de sancțiuni a UE. Cu sediul la Sankt Petersburg, IRA este mai bine cunoscută ca „fabrica de troli”, unde bloggerii lucrează non-stop pentru a inunda internetul global cu opinii pro-Putin și anti-occidentale. Potrivit sancțiunilor SUA, Prigozhin este, de asemenea, considerat „managerul și finanțatorul” grupului de mercenari Wagner, care este deja supus sancțiunilor UE pentru rolul său în trimiterea forțelor în conflicte din Africa de Vest.

Mama și soția lui Prigozhin, care dețin companii ce au legături legături cu el, sunt și ele pe lista schiței.

Băncile sancționate sunt Bank Rossiya, considerată de oficialii UE și occidentali a fi banca personală pentru Putin și mulți dintre oficialii săi, precum și Promsvyazbank și Vnesheconombank, ambele considerate de oficialii UE ca fiind instruite personal de președintele rus, cu un rol-cheie în finanțarea sectorului de apărare al Rusiei.

#anexare #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.