Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, deschide lista oficialilor ruși de rang înalt care vor fi sancționați de UE

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, comandanții șef ai Forțelor Aeriene Ruse și ai Flotei Mării Negre, lideri „propaganști” de stat – precum și 351 de deputați ai Dumei – ar fi vizați de noi sancțiuni ale Uniunii Europene (UE), relatează The Guardian, citat de g4media.ro.

Măsurile, care trebuie să fie aprobate miercuri de miniștrii de externe ai UE, ar merge mai departe decât cele anunțate de SUA – și dincolo de sancțiunile lui Boris Johnson împotriva Rusiei.

Dacă va fi aprobată, UE va impune înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru 23 de persoane, trei bănci și o notorie „fabrică de troli” pe internet din Sankt Petersburg, ca răspuns la decizia președintelui rus Vladimir Putin de a recunoaște republicile autoproclamate din Donețk și Lugansk ca fiind „state independente”. De asemenea, blocul comunitar ar urma să sancționeze 351 de membri ai Dumei de stat ruse care au votat pentru recunoașterea celor două teritorii.

De asemenea, Guvernul rus ar putea primii restricții suplimentare privind capacitatea sa de a strânge bani pe piețele financiare ale UE. Oficialii europeni elaborează măsuri pentru a interzice comerțul între cele două teritorii controlate de ruși din estul Ucrainei, la fel cum au procedat în cazul Crimeei anexate de Rusia în 2014.

În fruntea listei de sancțiuni se află Șoigu, pentru că el este „responsabil în ultimă instanță pentru orice acțiune militară împotriva Ucrainei”, potrivit proiectului de listă accesat de The Guardian. Lui i se alătură Anton Vaino, șeful de stat major al lui Putin, care „joacă un rol activ în luarea deciziilor”, precum și Igor Osipov, comandantul șef al Flotei Mării Negre, și Serghei Surovikin, comandantul șef al Forțele Aerospațiale Ruse.

Alți oficiali de rang înalt includ viceprim-ministrul și președintele băncii de stat VTB, Dmitri Grigorenko, și Igor Shuvalov, președintele băncii de stat de dezvoltare a Rusiei, VEB, care joacă un rol important în finanțarea sectorului său de apărare.

UE vizează, de asemenea, „propaganiştii” ruşi, inclusiv purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, şi şefa canalului RT, Margarita Simonyan, ambele cunoscute pentru retorica lor stridentă anti-occidentală. Pe listă se află și Vladimir Solovyov, prezentatorul pro-Kremlin al canalului Russia One.

Alte figuri notabile includ Yevgeniy Prigozhin, cunoscut drept bucătarul lui Putin, Prigozhin finanțează Agenția de Cercetare pe Internet (IRA), care a fost, de asemenea, adăugată pe lista de sancțiuni a UE. Cu sediul la Sankt Petersburg, IRA este mai bine cunoscută ca „fabrica de troli”, unde bloggerii lucrează non-stop pentru a inunda internetul global cu opinii pro-Putin și anti-occidentale. Potrivit sancțiunilor SUA, Prigozhin este, de asemenea, considerat „managerul și finanțatorul” grupului de mercenari Wagner, care este deja supus sancțiunilor UE pentru rolul său în trimiterea forțelor în conflicte din Africa de Vest.

Mama și soția lui Prigozhin, care dețin companii ce au legături legături cu el, sunt și ele pe lista schiței.

Băncile sancționate sunt Bank Rossiya, considerată de oficialii UE și occidentali a fi banca personală pentru Putin și mulți dintre oficialii săi, precum și Promsvyazbank și Vnesheconombank, ambele considerate de oficialii UE ca fiind instruite personal de președintele rus, cu un rol-cheie în finanțarea sectorului de apărare al Rusiei.

#anexare #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.