Ministrul Sergiu Gaibu s-a întâlnit cu reprezentatul permanent al FMI în Moldova

Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, a avut astăzi o întrevedere cu reprezentatul permanent al Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, Rogers Chawani. Oficialii au discutat despre proiectele ministerului în contextul implementării programului de reforme al Guvernului, dar și despre subiecte ce vizează agenda de cooperare RM-FMI.

În debutul ședinței, Sergiu Gaibu l-a informat pe Rogers Chawani care sunt prioritățile Ministerului Economiei pentru mandatul în curs. Printre acestea, ministrul a evidențiat simplificarea procedurilor de activitate pentru IMM-uri, digitalizarea sectorului public și al economiei, creșterea locurilor de muncă, accesul la resurse investiționale și financiare, promovarea exporturilor ș.a.

În același context, ministrul Gaibu s-a referit la importanța transparentizării economiei și simplificării procedurilor de interacțiune a sectorului public cu mediul de afaceri, una dintre măsurile necesare fiind, în acest scop, revizuirea politicii fiscale în vederea creării unui climat de activitate confortabil pentru agenții economici. Un subiect aparte pus în discuție de către ministrul Economiei s-a referit la securitatea investițiilor și importanța decriminalizării businessului. În acest sens, ministrul a subliniat utilitatea asistenței experților FMI în vederea realizării unei analize complexe, în perspectivă, a cadrului normativ existent pentru identificarea lacunelor legislative referitoare la riscuri și amenințări pe acest segment.

La rândul său, reprezentantul FMI în țara noastră a apreciat agenda de acțiuni a noului Guvern și a reconfirmat sprijinul FMI pentru implementarea reformelor în diferite domenii, inclusiv în cel economic. Totodată, Rogers Chawani a menționat despre pregătirea vizitei unei noi misiuni a FMI la Chișinău, programată pentru sfârșitul lunii septembrie curent, în contextul inițierii unui nou program de reforme economice destinat țării noastre.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.