Ministrul Sergiu Gaibu s-a întâlnit cu reprezentatul permanent al FMI în Moldova

Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, a avut astăzi o întrevedere cu reprezentatul permanent al Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, Rogers Chawani. Oficialii au discutat despre proiectele ministerului în contextul implementării programului de reforme al Guvernului, dar și despre subiecte ce vizează agenda de cooperare RM-FMI.

În debutul ședinței, Sergiu Gaibu l-a informat pe Rogers Chawani care sunt prioritățile Ministerului Economiei pentru mandatul în curs. Printre acestea, ministrul a evidențiat simplificarea procedurilor de activitate pentru IMM-uri, digitalizarea sectorului public și al economiei, creșterea locurilor de muncă, accesul la resurse investiționale și financiare, promovarea exporturilor ș.a.

În același context, ministrul Gaibu s-a referit la importanța transparentizării economiei și simplificării procedurilor de interacțiune a sectorului public cu mediul de afaceri, una dintre măsurile necesare fiind, în acest scop, revizuirea politicii fiscale în vederea creării unui climat de activitate confortabil pentru agenții economici. Un subiect aparte pus în discuție de către ministrul Economiei s-a referit la securitatea investițiilor și importanța decriminalizării businessului. În acest sens, ministrul a subliniat utilitatea asistenței experților FMI în vederea realizării unei analize complexe, în perspectivă, a cadrului normativ existent pentru identificarea lacunelor legislative referitoare la riscuri și amenințări pe acest segment.

La rândul său, reprezentantul FMI în țara noastră a apreciat agenda de acțiuni a noului Guvern și a reconfirmat sprijinul FMI pentru implementarea reformelor în diferite domenii, inclusiv în cel economic. Totodată, Rogers Chawani a menționat despre pregătirea vizitei unei noi misiuni a FMI la Chișinău, programată pentru sfârșitul lunii septembrie curent, în contextul inițierii unui nou program de reforme economice destinat țării noastre.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.