Ministrul zăpezii, pus la zid pentru viscol! Bolea: m-au „făcut” unicul responsabil pentru iarnă

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că situația de pe drumurile naționale este sub control, în pofida ninsorilor și a viscolului din ultimele zile, și respinge acuzațiile potrivit cărora autoritățile nu ar fi gestionat corespunzător episodul de iarnă.

Într-o postare pe Facebook, ministrul a afirmat că, în ultimele 24 de ore, a fost „făcut unicul responsabil pentru iarnă”, însă realitatea din teren arată o mobilizare intensă a echipelor de intervenție.

Potrivit lui Bolea, doar în ultimele 24 de ore au fost mobilizate 271 de utilaje și 263 de muncitori, iar pe drumurile naționale au fost aplicate peste 2.800 de tone de sare și materiale antiderapante. „Drumurile naționale au fost menținute funcționale, în condițiile unui episod de iarnă autentică”, a precizat ministrul.

Acesta a subliniat că se intervine permanent pe traseele intens circulate și pe drumurile de legătură cu punctele de frontieră, iar situația este monitorizată în timp real, în coordonare cu Administrația Națională a Drumurilor și alte autorități responsabile.

„Nu, drumurile nu sunt perfecte. Da, mai apar sectoare dificile, mai ales când ninge și bate vântul. Așa funcționează natura”, a recunoscut Bolea, adăugând însă că drumarii lucrează „zi și noapte” în condiții dificile și cu resurse limitate.

Ministrul a mulțumit public drumarilor, polițiștilor, pompierilor și inginerilor energetici pentru intervențiile din teren și a criticat „declarațiile de senzație și isterie” venite din spațiul public.

Totodată, Vladimir Bolea a făcut apel la populație să dea dovadă de prudență, să își echipeze corespunzător autoturismele și să se deplaseze doar la strictă necesitate.

„Drumurile se curăță. Iarna va trece. Iar noi toți am putea reuși mai multe dacă vom rămâne uniți”, a mai transmis ministrul, menționând că ninsorile sunt o veste bună pentru agricultori, după o perioadă dificilă din punct de vedere climatic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #drumuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.