Mișcări tectonice pe piața IT din Moldova! O companie le înghite pe altele două

AROBS Transilvania Software din România, companie de tehnologie listată la Bursa de Valori București, anunță preluarea integrală a entităților din Republica Moldova, AROBS Software SRL și AROBS TrackGPS SRL, deținute de Voicu Oprean.

Cele două tranzacții au fost aprobate de către acționarii companiei în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor din data de 22 decembrie 2022. În cadrul celor două puncte de pe ordinea de zi care vizau aprobarea celor două tranzacții, Voicu Oprean s-a abținut de la vot.

„Cele două tranzacții aprobate în cadrul AGA se încadrează în parametrii achizițiilor anterioare făcute de AROBS, în strategia de M&A a grupului AROBS, și au fost menționate în memorandumul de listare la bursă. Prin urmare, integrarea celor două companii din Republica Moldova în grup reprezintă un pas natural în consolidarea și dezvoltarea activităților acestuia. AROBS Software este o companie cu o creștere stabilă de la an la an și care își desfășoară activitatea, în principal, în domeniul ingineriei software pentru industria automotive – mașini electrice și autonome, precum și în cel de dezvoltare software pentru tehnologii înalte – IoT și life sciences. De cealaltă parte, TrackGPS by AROBS Moldova este o companie cu o prezență remarcabilă pe piața de management de flotă din Republica Moldova, având parteneriate stabile cu clienți guvernamentali și companii de renume. Includerea celor două companii în structura grupului și, implicit, în rezultatele financiare consolidate, va oferi investitorilor și acționarilor AROBS o perspectivă mai clară cu privire la activitatea noastră pe piața din Republica Moldova ”, a declarat Voicu Oprean, fondator și CEO al AROBS, notează profit.ro.

AROBS Software Moldova este o companie bine-cunoscută pe piața muncii din Republica Moldova datorită parteneriatelor pe care le are cu universitățile și asociațiile profesionale din această țară, fiind implicată în proiecte de educație pentru studenți, dar și în construirea ecosistemului de afaceri. Echipa AROBS Software Moldova este formată din peste 120 de ingineri și dezvoltatori software. Valoarea tranzacției este de 2,96 milioane de euro.

TrackGPS by AROBS Moldova este o companie cu o experiență vastă în managementul de flotă pentru companii din toate industriile de activitate, având un portofoliu de clienți activi format din circa 450 de companii, cu aproximativ 5.000 de unități de transport monitorizate și circa 5.000 de dispozitive instalate. Prin integrarea companiei în grup, linia de business de management de flotă a AROBS își concentrează prezența unitară pe piața Europei Centrale și de Est, unde este un jucător aflat în top cinci în ceea ce privește expertiza de telematics. Valoarea tranzacției este de 0,51 milioane de euro.

Valorile de piață aferente celor două companii au fost stabilite prin rapoarte de evaluare efectuate la nivelul primelor șase luni din 2022 de către un evaluator acreditat ANEVAR.

În perioada următoare, conducerea companiei se va axa pe semnarea și finalizarea celor două tranzacții, iar la nivel financiar, rezultatele celor două companii vor fi incluse în consolidare începând cu primul trimestru al anului viitor.

AROBS Transilvania Software este listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București din data de 6 decembrie 2021. Compania are în prezent o capitalizare de piață de aproximativ 790 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compani #preluare moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.