MMZ, prima uzină metalurgică din Europa de Est, căreia o instituție germană i-a confirmat calculul amprentei de carbon

22 Apr. 2024, 17:22
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
22 Apr. 2024, 17:22 // Slider //  bani.md

MMZ a devenit prima uzină metalurgică din Europa de Est, căreia Universitatea Tehnică Renania de Westfalia i-a confirmat calculul amprentei de carbon. Aceasta este de opt ori mai mică decât nivelul admis de standardele Uniunii Europene.

„Scăderea amprentei de carbon reprezintă astăzi una dintre prioritățile pentru asigurarea securității ecologice și dezvoltării durabile la nivel global, inclusiv pentru Uzina Metalurgică Moldovenească. Dat fiind faptul că mecanismul de ajustare transfrontalieră a emisiilor de carbon se aplică producției metalurgice, conducerea uzinei a luat decizia de a calcula emisiile de gaze cu efect de seră”, se menționează într-un articol recent publicat în Revista “Managementul Deșeurilor” din Republica Moldova.

De acest calcul s-a ocupat renumita companie germană D.A.R. Metall AG, iar datele au fost confirmate de către Universitatea Tehnică Renania de Westfalia, care face parte din asociația celor nouă mai renumite universități tehnice din Germania.

Conform informațiilor furnizate de către compania germană, MMZ a devenit prima uzină metalurgică din Europa de Est care a obținut confirmarea acestei prestigioase universități tehnice pentru calculul amprentei de carbon a produselor sale, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene privind controlul

În prezent, una dintre cele mai urgente probleme ecologice la nivel mondial este poluarea mediului înconjurător cu emisii de substanțe poluante și gaze cu efect de seră. În special, dioxidul de carbon reprezintă principalul factor al schimbărilor climatice globale.

În lipsa calculului amprentei de carbon pentru produse, Comisia Europeană aplică valori implicite (cu cele mai slabe performanțe ale producătorilor europeni în fiecare categorie). Pentru producția MMZ, nivelul emisiilor directe de carbon implicit este de 1,89 tone CO2 pe tonă de produs. Conform calculelor efectuate, această valoare pentru MMZ a fost de 0,248 tone CO2 pe tonă de produs, ceea ce reprezintă practic aproximativ 8 ori mai mic decât valoarea implicită acceptată.

În prezent, fabrica oferă pe piața UE produse cu cea mai mică amprentă de carbon calculată și confirmată printre toți importatorii de oțel de armătură și sârmă trefilată, ceea ce face produsele MMZ mai atractive.

Astfel, acesta confirmă siguranța proceselor de producție la Uzina Metalurgică Moldovenească în ceea ce privește impactul asupra mediului și atestă nivelul înalt al competențelor ecologice și organizatorice ale proceselor.

Începând cu 1 octombrie 2023, în Uniunea Europeană a intrat în vigoare mecanismul de reglementare transfrontalieră a carbonului, cunoscut sub denumirea de Mecanismul de Ajustare a Frontierelor Carbonului (CBAM – «carbon border adjustment mechanism» ). În prima etapă, acesta obligă importatorii anumitor tipuri de produse în UE să prezinte rapoarte trimestriale privind amprenta lor de carbon. Începând cu ianuarie 2026, furnizorii vor trebui să plătească pentru emisiile generate în timpul producției mărfurilor și serviciilor, achiziționând certificate speciale. Printre bunurile reglementate de CBAM se includ: cimentul, energia electrică, îngrășămintele, metalele negre și oțelul, aluminiul și hidrogenul.

02 Mai 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2026, 10:46 // Actual //  bani.md

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.