MMZ, prima uzină metalurgică din Europa de Est, căreia o instituție germană i-a confirmat calculul amprentei de carbon

22 Apr. 2024, 17:22
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
22 Apr. 2024, 17:22 // Slider //  bani.md

MMZ a devenit prima uzină metalurgică din Europa de Est, căreia Universitatea Tehnică Renania de Westfalia i-a confirmat calculul amprentei de carbon. Aceasta este de opt ori mai mică decât nivelul admis de standardele Uniunii Europene.

„Scăderea amprentei de carbon reprezintă astăzi una dintre prioritățile pentru asigurarea securității ecologice și dezvoltării durabile la nivel global, inclusiv pentru Uzina Metalurgică Moldovenească. Dat fiind faptul că mecanismul de ajustare transfrontalieră a emisiilor de carbon se aplică producției metalurgice, conducerea uzinei a luat decizia de a calcula emisiile de gaze cu efect de seră”, se menționează într-un articol recent publicat în Revista “Managementul Deșeurilor” din Republica Moldova.

De acest calcul s-a ocupat renumita companie germană D.A.R. Metall AG, iar datele au fost confirmate de către Universitatea Tehnică Renania de Westfalia, care face parte din asociația celor nouă mai renumite universități tehnice din Germania.

Conform informațiilor furnizate de către compania germană, MMZ a devenit prima uzină metalurgică din Europa de Est care a obținut confirmarea acestei prestigioase universități tehnice pentru calculul amprentei de carbon a produselor sale, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene privind controlul

În prezent, una dintre cele mai urgente probleme ecologice la nivel mondial este poluarea mediului înconjurător cu emisii de substanțe poluante și gaze cu efect de seră. În special, dioxidul de carbon reprezintă principalul factor al schimbărilor climatice globale.

În lipsa calculului amprentei de carbon pentru produse, Comisia Europeană aplică valori implicite (cu cele mai slabe performanțe ale producătorilor europeni în fiecare categorie). Pentru producția MMZ, nivelul emisiilor directe de carbon implicit este de 1,89 tone CO2 pe tonă de produs. Conform calculelor efectuate, această valoare pentru MMZ a fost de 0,248 tone CO2 pe tonă de produs, ceea ce reprezintă practic aproximativ 8 ori mai mic decât valoarea implicită acceptată.

În prezent, fabrica oferă pe piața UE produse cu cea mai mică amprentă de carbon calculată și confirmată printre toți importatorii de oțel de armătură și sârmă trefilată, ceea ce face produsele MMZ mai atractive.

Astfel, acesta confirmă siguranța proceselor de producție la Uzina Metalurgică Moldovenească în ceea ce privește impactul asupra mediului și atestă nivelul înalt al competențelor ecologice și organizatorice ale proceselor.

Începând cu 1 octombrie 2023, în Uniunea Europeană a intrat în vigoare mecanismul de reglementare transfrontalieră a carbonului, cunoscut sub denumirea de Mecanismul de Ajustare a Frontierelor Carbonului (CBAM – «carbon border adjustment mechanism» ). În prima etapă, acesta obligă importatorii anumitor tipuri de produse în UE să prezinte rapoarte trimestriale privind amprenta lor de carbon. Începând cu ianuarie 2026, furnizorii vor trebui să plătească pentru emisiile generate în timpul producției mărfurilor și serviciilor, achiziționând certificate speciale. Printre bunurile reglementate de CBAM se includ: cimentul, energia electrică, îngrășămintele, metalele negre și oțelul, aluminiul și hidrogenul.

Realitatea Live

03 Mai 2024, 15:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Mai 2024, 15:41 // Actual //  Lupu Eduard

Comisia de licențiere a importului cerealelor și a răsăritei ia-r fi acordat licență de import companiei Trans Oil, controlată de milionarul Vaja Jhashi.

„În Vinerea Mare după masă și în forma online a fost convocată comisia de licențiere a importului cerealelor și floarei soarelui. Nu cred că data și ora au fost selectate întâmplător, când toată lumea este concentrată mai mult pe Sărbători Sfinte. Companiile din grupul Trans Oil au primit licențe pentru a aduce din Ucraina aproape 70 mii tone de răsărită. Am prezis acest lucru două săptămâni în urmă și mă tem că nu este ultima decizie cu permisiunea importului”, scrie reprezentantul Forței Fermierilor, într-o postare pe Facebook.

Slusari afirmă că cei, care au distrus în toamna 2023 cu prețuri derizorii sute de fermierii autohtoni și oricum nu au făcut stocuri suficiente pentru fabricile de procesare, acum vor importa materia primă la prețuri mai scumpe de la traderi străini. „Cei de la ministerul agriculturii, care ar trebui să intervină cu mecanismul de licențiere încă în primăvară 2023 sincron cu România și Bulgaria și care au permis dezastru pe piața internă și falimentarea agricultorilor mici, azi au acceptat importul”.

„Nimeni nu-și asumă responsabilitate pentru un dezmăț de proporție și tragedia social-economică a miilor de oameni de la sate. Trans Oil și Vaja rămân stăpânii agriculturii și ministerului acesteia”, conchide reprezentantul Forței Fermierilor.

În septembrie 2023, prețurile achizițiilor la floarea soarelui au atins minimele din ultimii 5 ani, afectând în special fermierii mici, care au fost nevoiți să vândă producția la prețuri deficitar de scăzute.  A fost perioada când unii fermieri mici, care nu sunt plătitori de TVA , erau nevoiți să comercializeze răsărita sub 5 lei per kg. Prețul de cost al semințelor de floarea soarelui anul trecut în medie a fost de 7,3 lei

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău