Moartea suspectă a unui general rus la Moscova. Vladimir Makarov fusese implicat în urmărirea opozanților lui Putin

În dimineața zilei de 13 februarie, cadavrul generalului Vladimir Makarov, în vârstă de 72 de ani, fostul șef adjunct al Direcției Principale pentru Combaterea Extremismului a Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse, a fost găsit într-o casă privată din satul Golikovo, regiunea Moscova.

Cea care a făcut descoperirea macabră este soția unui oficial de securitate. Un pistol zăcea lângă general, potrivit altor surse, o carabină Berkut-2M. Femeia și-a sunat fiul și i-a povestit ce s-a întâmplat, iar acesta a chemat o ambulanță.

Medicii sosiți au declarat moartea: o rană la cap nu lăsa nicio șansă de salvare. Potrivit canalului Telegram „VChK-OGPU”, Makarov este cunoscut pentru implicarea sa în activitatea așa-numitului „Centr E”, care a „vânat” opozanți și jurnaliştii care criticau regimul lui Vladimir Putin.

Cu toate acestea, recent, serviciul a încetat să mai intereseze Kremlinul, iar Putin l-a demis pe Makarov.

Apropiații oficialului de securitate spun că, după demitere, Makarov a căzut într-o depresie cruntă, pentru că „nu știa ce să facă de acum încolo”. Familia generalului este interogată de serviciile speciale ale Federației Ruse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#makarov #deces #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.