Moldova a ajuns ruşinea Europei! Ne sufocăm în gunoaie

Gestionarea deficitară a deșeurilor, poate cauza probleme mediului. Creșterea volumului deșeurilor menajere nu este însoțit de extinderea infrastructurii de depozitare și eliminare a deșeurilor este în regres, iar reutilizarea deșeurilor este încă redusă, constată Expert Grup.

Experții susțin că în acest context, Republica Moldova nu mai poate aborda problemele prin strategia „pașilor mărunți” și ar trebui să implementeze proiecte de anvergură în domeniul mediului. Deși, Republica Moldova are rezerve și poate eficientiza implementarea politicilor de mediu, suportul extern în promovarea marilor proiecte de mediu este foarte important.

Proiectul privind deșeurile solide din Moldova. Pe 7 decembrie 2021 BERD a aprobat finanțarea investițiilor ce țin de îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor solide și crearea sistemului integrat de management al deșeurilor solide în regiuni, în conformitate cu Strategia de gestionare a deșeurilor din Republica Moldova și cu angajamentele Republicii Moldova din Acordului de Asociere cu UE.

Astfel, BERD va oferi Republicii Moldova un împrumut suveran de 25 de mil. EUR. Împrumutul va fi acordat în mai multe tranșe. Se preconizează că prima tranșă va fi direcționată spre investirea în Regiunea 5 de gestionare a deșeurilor, care include raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Tranșele ulterioare vor fi orientate spre finanțarea altor regiuni de gestionare a deșeurilor care urmează a fi propuse de Guvernul Republicii Moldova și validate prin studii de fezabilitate. Împrumutul de la BERD face parte dintr-un proiect mai mare care presupune cheltuielile capitale totale de circa 103 mil. EUR. Deja, este planificată o finanțare suplimentară de încă 25 mil. EUR ce va fi obținută sub formă de împrumut de la Banca Europeană de Investiții.

Restul sumei se preconizează a fi acoperită din granturi de la alți donatori internaționali, dar și din sursele Republicii Moldova.

Principala provocare ține de costul foarte mare a acestui proiect. Din costul total al proiectului de peste 100 mil. EUR, doar jumătate din suma necesară se bazează pe surse identificate (împrumutul aprobat de BERD și împrumutul planificat de la BEI).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gunoi #proiect #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.